Experimentalul Aston Martin Bulldog din 1980 primește o a doua șansă în a atinge un record pe care l-a ratat acum 40 de ani.
În anii ’70 și Aston Martin a fost atins de curentul wedge — un limbaj de design caracterizat prin linii drepte și muchii foarte ascuțite —, un exemplu evident fiind Bulldog. Altul este super-sedanul Lagonda. Spre deosebire de Lagonda, care s-a vândut în câteva sute de exemplare, Bulldog a fost doar unul. Planul era crearea unei producții mici, de 25 de unități, însă proiectul a fost considerat prea scump, așa că a fost abandonat.
Însă până la această decizie, Aston Martin a vrut să arate că Bulldog — nume de botez preluat de la un avion britanic — nu degeaba este atât de ascuțit și că poate să meargă repede. Cel mai repede din lume, de fapt. Coeficientul aerodinamic al lui Bulldog era de 0,34 Cd.
Dar ceea ce-l făcea să meargă repede era motorul V8 de 5,3 litri, supraalimentat cu două turbosuflante Garrett, care putea produce până la 710 cai-putere; în această aplicație dispunea de 608 cai-putere. Cuplul maxim: 678 de Newtoni-metru.
Supercarul Aston Martin putea atinge 100 km/h cu start de pe loc în circa 5 secunde și accelera până la 381 km/h. În teorie. În cadrul sesiunii practice de pe circuitul MIRA (Motor Industry Research Association), a reușit să atingă „doar” 307 km/h. În 1980.
Aston Martin a vrut să construiască cea mai tare mașină de stradă și cea mai rapidă mașină din lume, iar Bulldog părea că se înscrie. La 307 km/h, supercarul britanic a depășit Ferrari 512 Berlinetta Boxer, recordmanul vremii (303 km/h). Însă contabilii au, de regulă, ultimul cuvânt, iar în cazul lui Bulldog acesta a fost „nu”.
Din fericire, singurul exemplar Bulldog a fost ferit de patina (și rugina) timpului, fiind de curând recondiționat de specialiștii de la Classic Motor Cars (CMC). Iar prima sa misiune este să depășească pragul de 320 km/h într-o încercare de a-și atinge viteza maximă.
Probabil că îl vom vedea în mișcare în curând. Abia aștept!
