Băiatul ăsta, Radu, zici că este un personaj fictiv, inventat de mine pentru a avea motive să dau în taste pentru un jurnal dintr-o realitate palpabilă, dar paralelă.
Text: Constantin Ciobanu / Foto: Bogdan Paraschiv
Evident, mă sună Radu…
– Nu vrei să vii mâine la circuit la Academia Titi Aur, să vezi o mașină?
– Ce mașină?
– Păi nu începeam cu asta dacă doream să-ți zic?
– Bine, mă, hai că vin…
M-am găsit cu Radu a doua zi, am pălăvrăgit vrute și nevrute până la circuit, dar nu mi-a zis despre ce mașină era vorba. Cum începea să miroasă puțin a libertate după perioada de carantină instituită în starea de urgență, și dacă îmi arăta un Lăstun eram fericit.
Plus că aveam nevoie de puțină evadare, să îmi relaxez ochii, întrucât ultima perioadă o dedicasem curselor virtuale din Racing League Romania. M-am luptat zile și nopți cu un BMW M3 E30 DTM pe circuitele lumii: de la Motorpark Adâncata până la Nurburgring, Kyalami sau Virginia International Raceway.
Am parcat și undeva la vreo 50 de metri, pe circuit, am zărit spatele unui M3 E30 DTM. În prima clipă mi-am zis… Ai nevoie de un control! Dar cu jumătate de glas am întrebat: Asta e? Da!
Aș fi alergat spre mașină, dar mi-am oferit preludiul de a lăsa caroseria să crească în cadru, să-i descopăr fiecare detaliu pe măsură ce distanța dintre mine și ea se evapora lent. Detaliile se adunau. Și, totuși, ceva nu se lega…
Cu timiditatea și discreția celui care este acolo doar invitat, am aterizat în prim planul lui Gabriel Stoian, proprietarul mașinii, care a început să-mi povestească. M-am trezit în fața unui om care îmi povestea despre mașina sa cu infinit mai mult aplomb și patos decât ar fi fost în stare să vorbească despre prima sa dragoste.
Fiecare dintre noi avem o mașină acolo, în suflet. BMW E30 M3 este acea mașină pentru Gabriel, mașina pe care și-a promis-o în copilărie pentru maturitate. Și cum Gabriel, printre altele, își consumă o parte din timp luptând cu secundele pe traseele de viteză în coastă, faptul că un E30 M3 urma să se înnobileze pentru astfel de preocupări… a fost ceva firesc.
PROBABIL CEL MAI BUN BMW E30 M3 DTM RESTOMOD DE PE PLANETĂ…
Mda, o afirmație destul de pretențioasă… La început de drum s-a dorit un E30 pur, dar lucrurile au evoluat. Dacă alergatul pe circuite virtuale într-un simulator pare o joacă de copii, în realitate e ceva mult mai complex și poate reprezenta o sursă de inspirație.
Gabriel este exemplul cel mai bun. Nu este străin de Racing League Romania, așa că de la cursele virtuale, până la a merge la mecanici să ceară padele pentru E30 M3 nu a fost decât un pas.
2.000 de cai putere poate suporta diferențialul mașinii.
Nu voi intra prea mult în detalii pentru că este epopeea lui Gabriel și el ar trebui să semneze un material în care să povestească fiecare secundă a acestei aventuri. Ce pot să vă spun este că mașina pe care o vedeți în imagini are sub capotă ultimul bloc motor produs de BMW Motorsport pentru acest model. Probabil este elementul cel mai prețios din tot acest pachet superb.
PÂNĂ ȘI JANTELE SUNT DE COLECȚIE
Legendarele jante BBS de pe versiunea DTM sunt și aici și sunt originale. Gabriel le-a dorit pe mașină, cei de la BBS i-au spus că nu le mai produc, Gabriel a insistat. Și cum comunicarea este detaliul care face specia umană să evolueze, șase luni mai târziu jantele ajungeau în România. Probabil sunt și mai valoroase în acest moment, având în vedere falimentul cerut de BBS.
Mașina asta are atâtea calculatoare la bord încât Gabriel, probabil, ar putea juca Assetto Corsa pe display-ul din spatele volanului. Acest E30 este un puzzle care s-a născut fără a avea o rețetă cu ingrediente. S-au căutat cele mai bune componente, s-au comandat, unele s-au integrat perfect în proiect, altele au fost doar simpli pași în căutarea perfecțiunii.
Așa s-a ajuns la un arbore cardanic de carbon și la un diferențial care poate tolera de câteva ori puterea dezvoltată de motor. Din acești pași face parte și adoptarea unor bobine de inducție Audi. Da, poate fi considerat un sacrilegiu, dar vânarea perfecțiunii a condus la astfel de compromisuri.
Alimentat cu benzină de competiție, mașina lui Gabi poate livra aproape 400 de cai putere.
Întâlnirea noastră cu Gabriel și al său M3 E30 a coincis cu prima ieșire a mașinii pe pistă. Am văzut o felină care își calibra plămânii, articulațiile, inima și musculatura pentru sprinturile ce aveau să vină pe traseele de viteză în coastă.
În cei 17 ani de presă auto m-am întâlnit cu suficiente superlative pentru a recunoaște unul la prima întâlnire. Nu cred că am întâlnit până acum o mașină atât de dezinvoltă în a schimba direcția de mers. Sunetul? Este cel pe care-l știam din arhivele DTM. Reprizele? Colosale.
ESTE ACEST MODEL O OPERĂ DE ARTĂ SAU UN SACRILEGIU?
În primul rând nu este nimeni calificat să judece un vis. Apoi, vorbim despre un model care trăiește, care aleargă, care contribuie în felul lui la virusarea cu motorsport a celor prezenți pe marginea traseelor de viteză în coastă. Dacă am fi vorbit despre o piesă care își propunea să aterizeze într-o colecție, să fie expusă și să inventarieze blițuri, poate am fi vorbit despre un sacrilegiu. Altfel vă invit să vizionați Războiul Stelelor la un televizor model 621TS, sau să ascultați Jimmy Page, Jack White sau Jimi Hendrix la gramofon…
Între timp potențialul mașinii nu mai este un secret. I se spune ”The most successful touring car”. Dar depinde de unde privești lucrurile. Dacă iei tot arborele genealogic, adică pornind de la BMW 1800 TI/SA și ajungând la BMW 320si E90 din WTCC, da, putem vorbi de o dinastie care, probabil, a adunat mai multe trofee decât orice alt model.
BMW M3 E30 va rămâne cel mai de succes model de competiție al constructorului german. Are două titluri Deutsche Tourenwagen Meisterschaft în 1987 și 1989 – locul unde și-a câștigat mare parte din aura legendară. Dar mai contabilizăm în dreptul acestui model următoarele titluri:
• World Touring Car Championship (1987)
• European Touring Car Championship (1987 și 1988)
• Italia Superturismo Championship (1987, 1989, 1990 și 1991)
• Australian 2.0 Litre Touring Car Championship (1993)
• AMSCAR Series (1987 și 1991)
• British Touring Car Championship (1988 și 1991)
• Australian Touring Car Championship (1987)
• Australian Manufacturers’ Championship (1987 și 1988)
• Irish Tarmac Rally Championship (1990).
Text publicat în catalogul RacingWheels numărul 4.
