Acasă Automobilia Dinastia SL – Povestea lui Max Hoffman

Dinastia SL – Povestea lui Max Hoffman

de Tudor Rus
0 comentarii

Numele Max Hoffman a căpătat anvergură în industria auto începând cu perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, când economia Statelor Unite ale Americii începea să pufăie și să șuiere. Ce făcea Max Hoffman? Printre altele, importa automobile europene în SUA. „Altele”, în această poveste, se leagă de contribuția lui Hoffman la existența unor automobile-etalon, care aveau să influențeze vreme de multe decenii trăsăturile modelelor din gamele pe care chiar ele le înființaseră. Porsche 356 Speedster, BMW 507, Mercedes-Benz 190 SL și 300 SL – inclusiv generațiile SL ulterioare, toate au în comun lobby-ul făcut de Hoffman pentru ca ele să existe.

Vânzările de SUV-uri au pus cruce multor tipuri de caroserii. Sedanuri, coupé-uri, decapotabile, roadstere. Culmea, nici măcar mărcile premium nu au fost la adăpost. Mercedes-Benz, de exemplu, a renunțat complet la SLC (fost SLK), iar noua generație SL a fost trecută în caietul de sarcini al diviziei Mercedes-AMG.

Da, vom avea un SL prin 2022, iar acesta va avea un plafon retractabil din material textil. Nu știm specificații, nu știm nici măcar cum va arăta noul SL, dar știm cine a plantat sâmburele din care s-a născut gama SL.

Cine era de fapt Max Hoffman?

Maximilian Edwin Hoffmann s-a născut pe 12 noiembrie 1904 la Viena, dintr-o mamă catolică și un tată evreu. În cercurile de posesori și fani Mercedes-Benz, Hoffman (în 1954, acesta și-a simplificat numele de familie înlăturând un „n”) este asemănat, ca imagine și influență, cu Emil Jellinek, cel care impresionat de automobilele DMG (Daimler Motoren Gesellschaft, actualmente Mercedes-Benz), a decis să devină importator al mărcii.

În mod similar cu intuiția și flerul lui Jellinek, viziunea și abilitatea lui Hoffman de a citi piața și preferințele potențialilor clienți le-au permis celor de la Mercedes-Benz să expună două modele nou-nouțe la International Motor Sports Show în New York, pe 6 februarie 1954. Este vorba, cum probabil anticipați, de 190 SL și 300 SL.

Noul (pe atunci) Mercedes-Benz 300 SL (W198) expus în standul importatorului Maximilian Hoffman la International Motor Sports Show în New York, inaugurat pe 6 februarie 1954.

Hoffman a fost de mic copil introdus în zona de tehnologie și mobilitate. Averea familiei Hoffman era centrată în jurul unei fabrici de mașini de cusut, transformată ulterior în fabrică de biciclete. Iar Hoffman, nemulțumit de „performanțele” bicicletei sale, îi montează un motor DKW. După bicicleta transformată în motoretă urmează o motocicletă în adevăratul sens al cuvântului: un AJS de 350 cc cu care Hoffman participă (cu succes, chiar) la multe curse.

Fără să fie un mecanic iscusit, un inginer de top sau un pilot talentat, Hoffman avea calitățile sale incontestabile. Mai exact, Hoffman strălucea la capitolul design și prin abilitatea de a vinde un produs, de a recunoaște viitoarele tendințe ale pieței și de a-și calcula deciziile cu pragmatismul unui strateg înnăscut. Fie vorba între noi, există anecdote conform cărora Hoffman nu era nici cel mai maleabil partener de afaceri și nici cel mai plăcut șef, deși odată ce îi era câștigată încrederea, acesta devenea un monument de loialitate. În cuvintele sale:

„Îmi place să examinez o situație cu foarte mare atenție înainte de a lua o decizie. Mă uit la fiecare detaliu și evaluez fiecare posibilitate. Sunt fericit ori de câte ori fac o afacere bună. Iar dacă asta înseamnă că sunt dificil, ei bine, atunci înseamnă că sunt într-adevăr așa”.

Legătura dintre Hoffman și automobile se naște în Austria. Acolo, Hoffman înființează, cu ajutorul unui partener, compania Hoffman & Hupper. Aceasta care devine primul importator Volvo în Europa. Situația politică din Austria și Germania, amplificată de aversiunea tot mai acută față de evrei îl determină să emigreze în Franța la finalul anilor 1930. Nu stă mult nici în Hexagon, pentru că după invazia germană din mai 1940, se vede obligat să fugă iar. Destinația: Statele Unite ale Americii.

Showroom Hoffman Motor Company în Chicago (1955).

Pe 21 iunie 1941, Hoffman calcă, în portul din New York, pe pământ american. Ulterior, împrumută 300 de dolari și își pornește propria afacere. Dar nu cu automobile, ci cu bijuterii confecționate din plastic metalizat. Ideea se dovedește profitabilă, iar sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial îl găsește pe Hoffman în postura de beneficiar al unei mici averi. Pasiunea pentru automobile avea să se reaprindă curând.

Conexiunea Stuttgart

Banii strânși de Hoffman din afacerea cu bijuterii ieftine se duc, în mare parte, spre fondarea și dezvoltarea unei companii prin care să importe automobile europene în Statele Unite. Numele acesteia: Hoffman Motor Company. Urmează călătorii de afaceri în Anglia, Franța și Italia, unde Max Hoffman își creează conexiunile necesare unui importator.

Cam tot pe atunci, așa cum am menționat în primele rânduri, își schimbă numele din Hoffmann în Hoffman și începe să-și folosească oficial prenumele complet: Maximilian. Motivul e simplu: Hoffman era de părere că sonoritatea numelui Maximilian se potrivea mult mai bine cu imaginea pe care încerca să o construiască.

Deschide primul showroom Hoffman Motor Company pe bulevardul Park Avenue, în New York, unde singurul model expus era un Delahaye coupé cu caroserie semnată de Figoni et Falaschi. Gama se extinde, însă, destul de repede, pentru că Hoffman are grijă să-și construiască o reputație bazată pe încredere și credibilitate mergând împotriva pieței.

La vremea respectivă, ceilalți importatori obișnuiau să cumpere de la clienți automobilele vândute inițial, pentru sume mai mici decât cele plătite de aceștia. Hoffman face exact invers: alege să cumpere de la clienți automobile bine întreținute la prețuri mai mari decât cele cu care le-a vândut. Atrage, astfel, în portofoliu, mărci precum Jaguar, Healey, Alfa Romeo și BMW.

Bijuteria coroanei Hoffman Motor Company avea să devină însă Mercedes-Benz. E drept, într-un context favorabil. Wilhelm Haspel, primul președinte de după al Doilea Război Mondial al consiliului director Daimler-Benz AG își dorea extinderea pe piața din Statele Unite.

Hoffman profită de ocazie și înființează Mercedes-Benz Distributors Inc., companie care îi permite să importe modele Mercedes-Benz pe coasta de est a SUA. Operațiunile demarează în septembrie 1952, iar la scurt timp, Hoffman își adaugă în „portofoliu” și coasta de vest, la cererea Mercedes-Benz.

Mercedes-Benz 190 SL, reclamă pentru piața din SUA (1955).

Impresionați de activitatea lui Hoffman, germanii decid să-și concentreze și mai mult eforturile pe piața din Statele Unite. În cuvintele lui Fritz Konecke, succesorul lui Haspel la cârma Daimler-Benz AG:

„Vom acorda o atenție deosebită pieței din SUA, iar dacă aceasta se va dovedi profitabilă, vom dezvolta și modele speciale (automobile sport) pentru această piață, ceea ce va crea, simultan, noi posibilități de extindere în alte țări”.

Fotografie cu scop de promovare, surprinsă în lumina soarelui de dimineață pe insula Sylt din Marea Nordului.

La insistențele lui Hoffman, care identifică rapid lipsa de sportive „ușoare și agile” de pe piața americană, Daimler-Benz accelerează dezvoltarea a două noi modele: 190 SL și 300 SL. Acestea debutează oficial în 1954, la International Motor Sport Show, unde altundeva decât în New York.

Se spune că Hoffman n-a fost de acord în totalitate cu 300 SL coupé, fiindcă în viziunea sa, acesta ar fi trebuie să fie un roadster. Roadster care s-a concretizat trei ani mai târziu, în 1957. Cam aceasta era influența pe care Max Hoffman o avea în rândul producătorilor de automobile.

Mercedes-Benz 190 SL (W121, 1955-1963)

Povestea de dragoste dintre Hoffman și Daimler-Benz avea să se sfârșească pe 11 aprilie 1957, când drepturile de import ale modelelor Mercedes-Benz sunt preluate de Studebaker-Packard. Hoffman Motor Company nu își încheie însă activitatea și continuă să importe în Statele Unite, cu succes, automobile Alfa Romeo, Lancia și Fiat, dar și modele BMW și Porsche.

Pe final, câteva numere care pun și mai bine în context geniul lui Hoffman. În 1954 și 1955, 85% din modelele SL coupe produse (850 dintr-un total de 996 unități, mai exact) au fost vândute în Statele Unite. În 1955, jumătate din automobilele exportate de Mercedes-Benz în SUA erau 190 SL. Până în 1963, Mercedes-Benz vânduse jumătate din producție lui 300 SL (coupe și roadster) în SUA.

Maximilian Hoffman s-a stins din viață pe 9 august 1981 cu un singur regret, documentat de jurnalistul auto și istoricul Karl Ludvigsen: renunțarea la titulatura de importator Mercedes-Benz. Noul SL, atunci când va fi să vină, va fi un roadster. Probabil, involuntar, cel mai frumos omagiu pe care Mercedes-Benz i-l putea aduce vreodată lui Max Hoffman.

Mercedes-Benz 300 SL coupé (W198 I, 1954 – 1957).

Citește și

Lasă un comentariu