Bugatti a livrat imagini senzaționale cu cei trei reprezentanți moderni Bugatti — EB110, Veyron, Chiron — noi ne-am întins cu vorba și am relatat istoriile.
În ultimele trei decenii, Bugatti a cucerit printr-o formulă pe care a tot adaptat-o și îmbunătățit-o, fără însă a o schimba radical: tracțiune integrală, quad-turbo, monococă din fibră de carbon. Când zici Bugatti îți vine în minte fie Veyron, fie Chiron, însă primul supercar modern a fost mai puțin cunoscutul EB110.
Bugatti EB110 — ultimul Bugatti de competiție
EB110 (Ettore, Bugatti, 110 ani de la nașterea sa) și-a făcut debutul în lumea automobilistică în Septembrie 1991, ca prima mașină a cărei monococă era construită integral din fibră de carbon; cântărea doar 125 de kilograme. Același material (alături de aluminiu) a fost folosit și pentru caroserie, în timp ce jantele din magneziu erau strânse cu șuruburi din titan.
EB110 a fost creat pentru performanță înainte de toate. Motorul V12 de 3,5 litri avea, în stadiul incipient, 560 de cai-putere trimiși către toate patru roțile. Ulterior, în versiunea EB110 Super Sport (din care doar 40 de exemplare au fost create), acesta ajunsese la 612 cai-putere. Sprintul 0-100 km/h dura 3,2 secunde, viteza maximă se oprea la 351 km/h. Probabil că nu e nicio surpriză că a stabilit patru recorduri mondiale de-a lungul vieții: cea mai rapidă accelerație, cea mai rapidă mașină de serie, cea mai rapidă mașină de serie pe gheață și cea mai rapidă mașină sport pe benzină.
Acesta a fost totodată și ultimul Bugatti pe care să-l vedem înscris în competiții motorsport. Au existat două exemplare: EB 110 LM a fost creat pentru cursa de anduranță Le Mans 24h. Celălalt, EB110 SC GTS-1 pe numele său, a vrut să-și trăiască visul american în circuitul IMSA.
Bugatti Veyron — peste 30 de ediții speciale
Ce-i drept, Bugatti nu o ducea extraordinar cu banii în anii ’90. Apoi a fost încorporat, în 1998, de Grupul Volkswagen (tot atunci și Lamborghini a devenit parte din concernul auto). Viziunea de a produce cea-mai-cea mașină nu s-a schimbat cu mult, pentru că următorul proiect a fost Veyron, un hyper-GT în a cărui dezvoltare Volkswagen a turnat peste 1,6 miliarde de dolari.
Impactul a fost pe măsură. În 2005 apare Veyron 16.4, o mașină pe care doar comentatorii sportivi din România ar putea-o descrie corespunzător: galactică. Este prima mașină de serie din lume care are peste 1.000 de cai-putere. Și Prima care poate depăși bariera de 400 km/h. În versiune Super Sport, motorul W16 de 8 litri ajunge la 1.200 de cai-putere, iar viteza maximă la 431 km/h. În ciuda acestor cifre absolut impresionante, Veyron nu cunoaște asfaltul circuitelor de motorsport din lume decât în ședințe foto sau evenimente private.
Bugatti a înțeles că exclusivitatea este drogul celor bogați (pe lângă drogurile propriu-zise, firește), așa că a livrat pe măsură: din două motorizări (cu 1.001, respectiv 1.200 de cai-putere) și două tipuri de caroserie (Coupé, Grand Sport), Bugatti a creat peste 30 de versiuni „de colecție”. Abordarea asta a prins de minune printre colecționari: Veyron este printre foarte puținele mașini din lume căreia îi creștea valoarea (cu până la 35%) imediat după achiziție. Un trend care continuă și în ziua de azi.
Sigur, asta nu a făcut Veyronul viabil financiar pentru Grupul Volkswagen. Deloc. Doar 450 de unități au fost produse în cei zece ani de existență, iar prețul mediu de achiziție nu a depășit 2 milioane de dolari. Chiar și cu un miliard de dolari încasați, tot mai rămân vreo 600 de milioane din investiția inițială încă nerecuperați. Dar recuperează acum Chiron.
Bugatti Chiron — cea mai scumpă mașină nouă din lume
Dacă Veyron a fost investiția, Chiron este profitul. Folosește aceeași platformă ca Veyron — doar că îmbunătățită, spre exemplu are 1.500 de cai-putere, nu „doar” 1.001 — și este animat de același W16 quad-turbo de 8 litri. Poate sprinta 0-100 km/h în 2,4 secunde și până la o viteză de 490 km/h, ceea ce îl face una dintre cele mai rapide mașini de serie care au umblat Pământul. Unii, adică detractorii Koenigsegg, vor spune că este chiar cea mai rapidă. Irelevant.
Relevant este că Bugatti și-a sedimentat, în viața miliardarului de rând, imaginea de mașină de colecție, așa că Chiron este oul Fabergé al universului auto modern. Din cele 500 de unități planificate, 250 deja și-au găsit cumpărători. Iar prețul mediu a crescut considerabil.
Într-o imagine recentă publicată de Bugatti, vedem edițiile speciale bazate pe Chiron. Încă nu sunt de ordinul zecilor, așa cum a pățit Veyron, însă cele șase exemplare din poză însumează cât 16 unități Veyron. Printre cele șase exemplare se numără și cea mai scumpă mașină nouă din lume — La Voiture Noire — care valorează 11 milioane de euro. Nou. Deci prețul lui în acest moment este considerabil mai mare.
Și fix de asta, copii, Bugatti nu are seamăn în universul auto!
