Acasă Auto Alive – Datsun 240Z

Alive – Datsun 240Z

de Invitat Special
0 comentarii

Inițial s-a numit Datsun Fairlady 240Z. Doar că președintele Nissan Motor USA a rupt plăcuța Fairlady de pe fiecare model al primului lot vândut în America.

Text: Constantin Ciobanu / Foto: Dragoș Savu

Eram în Germania, la primul contact cu un motor „diesel” alimentat cu benzină. Pentru a ajunge de la hotel la parcarea unde erau mașinile de test trebuia să traversez o străduță. Era acolo, parcat ostentativ… un Datsun 240Z. Puțin incult… mi-a zâmbit superior un neuron când a văzut nuanța caroseriei. Să fi fost Champagne Gold sau Safari Gold.

Dar făcându-mi temele am descoperit că ar fi cazul să mă mustru, și o fac aici pentru acel moment de suficiență. Radu poate confirma momentul de contemplare… pentru că eram amândoi la acel eveniment și amândoi am privit lung acel 240Z. Atunci a fost doar o altă clipă de tahicardie provocată de pasiunea pentru automobil.

Și… din vorbă în vorbă, m-am trezit într-o dimineață împreună cu Radu și Dragoș în fața unei porți, iar în spatele ei stătea ascuns un Datsun 240Z, ne aștepta. Să mai spună cineva că viața nu este frumoasă.

Recunosc, eram puțin timorat. Aveam în față una dintre cele mai importante mașini sport din toate timpurile. Dacă aveți impresia că exagerez, de dragul poveștii, voi detalia mai târziu această afirmație. Viorel Ognean, proprietarul mașinii era extrem de dezinvolt și relaxat… pe undeva începusem să cred că o face intenționat, pentru a accentua și mai mult angoasa mea.

Nu după mult timp m-am trezit cu cheia de la mașină în mână. Și totuși nu puteam pleca așa ușor la drum… am avut nevoie de vreo 12 minute pentru a-mi pune centura de siguranță. Cum se face? Ei bine, prefer ca acest detaliu să rămână un botez al Z(ee)-ului, cum îi spun americanii. Dacă vă intersectați cu acest model, examenul de maturitate este cuplarea centurii de siguranță, versiunea în trei puncte.

Următorul moment la care am rugat frumos, în gând, Datsun-ul să nu-mi mai ofere momente de panoplie a fost contactul. Dar cei șase cilindri în linie s-au trezit la viață cu o dezinvoltură care mi-a rănit puțin cei 42 de ani pe care îi port cu mine.

Când ai calibrate simțurile pentru a sesiza diferența dintre o cutie automată cu 8 sau 10 trepte, întâlnirea cu un agregat analog îți spune să scoți din arhivă instinctele din „epoca de piatră”. Paradoxal, 240Z este o mașină cu un grad uriaș de civilizație afișat de comenzi… mă refer la pedalier și timoneria cutiei de viteze. M-am întâlnit cu multe vehicule care au în talon 10-12 ani, și care nu au nici pe departe gradul de coerență mecanică întâlnit la acest Datsun.

În altă ordine de idei, primele intersecții cu cedează trecerea mi-au lămurit anonimatul în care se scălda un actual cult acum 50 de ani.

APROPO, 240Z ÎMPLINEȘTE ÎN ACEST AN 50 DE ANI DE LA DEBUT

Sala de fitness, astăzi religie, acum 50 de ani era o curiozitate. Trei schimbări de direcție cu pornire de pe loc în acest Datsun și deja simți o căldură în antebraț. Mașinile erau sala de fitness. Dar odată ce treci de 15 km/h, această provocare pentru masculul din 2020 se dizolvă. Totuși… evitați întoarcerile din trei manevre. Fiind o propulsie, nu m-am putut abține să nu îmi imaginez ce însemna, cândva, să-i prinzi spatele acestei mașini… când îl provocai sau își propunea el să te surprindă.

Toată această coerență mecanică, lipsa senzației de fragil te îndeamnă destul de timpuriu să o calci. Am făcut-o timid la început, dar pe măsură ce simțeam gradele adunându-se de-a lungul tunelului transmisiei și în levierul cutiei de viteze… realizam că Datsun-ul este gata să inspire aer. Nu este leneș, nici pe departe, are nevoie de puțin peste 8,1 secunde pentru a ajunge la 100 km/h și se plafonează la 201 km/h.

Pe alocuri, Radu a avut dificultăți în a sta aproape de Z(ee). Un șase în linie destul de sprinten pentru cei 2,4 litri, trage constant, viguros acompaniat de un sunet care crește armonios în intensitate. Odinioară, și inginerii aveau o cană de poezie pe birou Iată una din recomandările pentru acest propulsor: „Maximum recommended engine speed 7,000 rpm.”.

1986 este anul în care Nissan a renunțat la brandul Datsun. L-a readus la viață în 2013, pentru a renunța din nou la el, culmea, în 2020.

Chiar dacă accelerezi puternic, până ajunge acul tahometrului spre 6.000 rpm ai timp să întorci capul și să furi ceva din peisajul care curge pe lângă tine… este un fel de preludiu pentru următoarea treaptă. Mă așteptam la o suspensie ceva mai aprigă, mai puțin amabilă… sau poate urăsc eu într-atât de mult senzația de plutire a unor creații contemporane, încât să fiu tolerant cu setarea oferită de 240Z.

Chiar dacă ruliu nu prea există, ampatamentul aproape identic cu cel al actualei generații MX-5 și pneurile cu talon destul de mare contribuie semnificativ la parfumul de GT al modelului. La acea vreme, niponii au optat pentru o suspensie independentă pentru puntea față de tip MacPherson și tot una independentă pentru puntea spate, dar una inspirată din competiții, mai exact cea utilizată de Colin Chapman pe monoposturile Lotus. Mi-au plăcut și frânele, te obișnuiești repede cu dozarea și poți frâna viguros fără teamă că vei bloca roțile.

Interiorul pare furat de la o berlinetta. Chiar m-am gândit pe parcursul întâlnirii cu 240Z cum au reușit americanii să adopte acest ”mic saloon”, cum s-au împăcat cu intimitatea oferită de el. Pentru că tot am invocat Italia, ai în față două ceasuri forate în planșa de bord, simți puțin parfum de Alfa Romeo. Extrem de ciudat, dar într-un mod plăcut este faptul că la volanul lui 240Z ești în prezent.

Comenzile sunt acolo unde le știi din ultimii 20 de ani, ergonomia este impresionantă, portbagaj, chiar și spațiu pentru ascuns o geacă în spatele scaunelor. Se stă jos în scaune și, într-un mod plăcut, deși nu sunt semnificativ profilate, modul în care îi permit corpului să se scufunde discret în ele contribuie la un sprijin lateral bun.

Mă bucur enorm că am avut șansa să mă întâlnesc cu acest 240Z înainte de a fi restaurat, să îl văd cum a adunat anii și cum își arată ridurile. Lemnul de pe volan își trădează textura discret, o simți în buricul degetelor, direcția îți cere un mic dans la negocierea în forță a unor viraje, dar unul discret, asemeni momentelor dinaintea clipei de imponderabilitate care acompaniază echilibrul perfect al unui acrobat pe o sârmă. Pedalierul, plăcut calibrat pentru heel-and-toe, dar mai presus de orice am fost încântat de aerul de mecanism metalic construit să dureze.

CE POT SPUNE… VIOREL, SĂ NU REGREȚI CĂ 911 A FUGIT DE TINE, AI PUS MÂNA PE UN ALT DIAMANT

Începeam acest text afirmând că 240Z este una dintre cele mai importante modele sport din istorie și simt nevoia să aduc unele argumente.

Peste ocean se spune că dacă vrei să impresionezi îți parchezi în garaj un Porsche, un Ferrari sau un Mustang, evident vorbim despre oldtimere. Dacă vrei să impresionezi cunoscătorii, gearheads, oamenii care prizează automobile pur sânge… astăzi Datsun 240Z oferă acel cocktail de puritate mecanică și șarm dat de aerul de outsider.

Peter Brock (designer, pilot; Brock Racing Enterprises) – „Mașina asta a fost visul Domnului Yutaka Katayama. Motorul a fost proiectat de niște băieți de la Nissan care nu au construit în viața lor un motor de competiție. Am luat acest motor și am descoperit că ascundea în el energia unei grenade de mână și am reușit să-l transformăm în cel mai bun motor de serie dedicat competițiilor din lume. Mașina era imbatabilă. Am ieșit cu ea pe pistă și am umilit modelele Porsche. Cei de la Porsche neputând veni cu un răspuns… au abandonat campionatul. La fel au făcut și cei de la Triupmh. Și uite așa 240Z a dominat preț de 5-6 ani și a devenit unul dintre cele mai populare GT-uri. Am câștigat două titluri naționale cu mașina asta. Se aștepta 3 luni pentru un 240Z, mașina costa 3.500 USD, dar cererea era atât de mare, încât dealerul își permitea să ceară 2-3.000 USD peste prețul de listă și tot era coadă.”

Adam Carolla (comediant, ‘The Adam Carolla Show, colecționar, deține câteva exemplare Z(ee), inclusiv un 280ZX din 1979 – model deținut și la volanul căruia a concurat Paul Newman): Marea majoritate a celor care vă vor vorbi despre 240Z sunt fie colecționari, fie genul de băieți – car&coffee… ceea ce este ok, dar eu am concurat. Ceea ce este mult mai intens decât genul car&coffee. 240Z și Datsun 510 sunt două dintre cele mai alergate mașini din toate timpurile în competiții.

Jay Leno (comediant, Jay Leno Garage): „La vremea ei a fost o mașină sport veritabilă în care puteau încăpea americanii. Pantofii îți stăteau lejer pe pedalier, fără a apăsa pedala de frână și accelerația în același timp. Era confortabilă, extrem de fiabilă, chiar a fost o mașină reușită. La acel moment, a fost cea mai americană mașină japoneză produsă.”

Undeva, prin paginile acestei ediții RacingWheels spun că drumurile sunt cele care hrănesc destinele. Aici îndrăznesc să spun că dragostea, atașamentul față de oldtimere este, probabil, o nevoie subconștientă a noastră ca specie de a conserva clipe, de a avea acces la un același moment în timp și spațiu cu a unui părinte, a unui erou…

Text publicat în catalogul RacingWheels numărul 4.

Citește și

Lasă un comentariu