Vinul fără poveste, fără istorie, fără trecut, nu are viitor. E o vorbă pe care am auzit-o recent de la un mare iubitor. Și-am reflectat. Apoi am realizat că într-o oarecare măsură, așa e și în lumea auto.
Revoluție. Asta tot auzim de niște ani încoace, pe subiectul automobilelor electrice. În engleză, germană, italiană, japoneză, chineză și franceză. De la producători cu nume sau de la „boboci”. Am lăsat franceza la urmă intenționat, pentru că o astfel de revoluție, de reinventare se află și pe agenda de zi a celor de la Renault. I-au spus, cu tâlc, Renaulution, o contopire a termenilor „Renault” și „revolution”. Adică un plan, mai pe românește, prin care compania vrea să-și asigure longevitatea, inclusiv profitabilitatea, în era ce vine. Cea care se anunță a electricelor.
Printre altele, francezii și-au propus și impus ca până în 2025, rombul Renault, redesenat pentru noile timpuri, să decoreze 14 modele noi, dintre care jumătate pur electrice. Am lăsat electricele la urmă intenționat, cu gândul la primul copil al dinastiei Renaulution, lansat deja pe piață, ce poate fi atins, condus, experimentat și cumpărat, pe numele său complet Renault Megane E-Tech Electric. I-am dedicat următoarele pagini doar parțial, cât să mai rămână spațiu și pentru un loc pitoresc, doldora de istorie, la fel ca numele „Megane” și în egală măsură de orientat spre prezent și viitor.
Megane 3.0
Ca să construiești solid pentru viitor, ai nevoie de o bază. La fel de important este și mediul din jurul acelei baze. Așa cum în cazul unui vin bun, dat de o vie roditoare, solul și climatul de deasupra contează enorm în ecuația desăvârșirii. Se aplică și la automobile. Renault a ales foarte bine numele primei electrice din zodia Renaulution, unul bine cimentat în preferințele europeanului, chiar și ale românului. Un nume care face carieră din 1995 încoace, dar care a beneficiat de un mediu înconjurător propice, inclusiv prin lecțiile învățate direct de Renault cu Zoe sau, indirect, cu Nissan Leaf, vărul japonez prin alianță.
Ce apreciez enorm în abordarea francezilor vis-a-vis de Megane cel electric este suavul cu care s-a sculptat caroseria. Atenție pentru detalii, tușe futuriste în doza potrivită și câteva linii și forme care îl leagă pe Megane E-Tech Electric de înaintașii săi. Un design domol, ca o gură de aer într-o eră în care multe electrice te privesc agresivo-încruntat, de parcă ar vrea să-ți savureze o mână sau un picior la cină. „Sensual tech”, în cuvintele Renault. Adică, ce-a ieșit e un soi de hatchback compact fix cât trebuie de supraponderal, ușor de privit, digerat și păstrat pe retină și-n cortexul occipital.
Megane E-Tech Electric oferă doar roți motrice față. Un avantaj, pentru cei practici, care se vor bucura de mai mult spațiu în portbagaj, față de VW ID.3, de exemplu: 440 l versus 385 l.
M-am urcat la volan și la prima vedere am rămas impresionat. Calitatea percepută imediat este mult peste ce știam că poate oferi Renault. Fără să bat apa în piuă, majoritatea materialelor arată bine și se simt bine la atingere, deși există și contraexemple bine ascunse prin habitaclu. Cele două ecrane care formează un L întors (instrumentar de bord + display central) se integrează armonios în peisaj, nu doar prin aspect, dar și prin grafică (jos pălăria, Android Automotive) și fluiditate în funcționare (noul chip, creierul digital al sistemului, este de 7 ori mai rapid decât cel folosit de precedentul sistem EasyLink și asta se vede).
Deci, pe scurt, e greu să-i reproșezi ceva acestui interior și totuși, după o interacțiune mai îndelungată, i-am găsit și nod(uri) în papură. În primul rând, montanții A destul de groși care obturează câmpul vizual al celui de la volan în viraje și în al doilea rând, aglomerația de manete și sateliți care orbitează în spatele volanului.
Consum mediu înregistrat în timpul testului, înțesat cu toate tipurile de drum, inclusiv autostradă și ore de vârf în București: 17,6 kWh/100 km. Deci, o autonomie reală de 340 km.
Apreciez că au fost eradicate butoanele de pe bord/consolă centrală în marea lor majoritate și că au fost păstrate comenzi fizice doar pentru sistemul de climatizare. În același timp, coloana de direcție, în partea ei superioară, s-a aglomerat foarte mult și nu de puține ori am acționat ștergătoarele de parbriz când, de fapt, căutam să mișc selectorul transmisiei, mutat și el în spatele volanului, a la Mercedes-Benz.
La capitolul „cum se conduce?”, n-am foarte multe de raportat. În principiu, ca orice altă electrică, în liniște, cu plecări de pe loc fluide, pe alocuri energice dacă asta vrea talpa dreaptă. Ai resurse și pentru depășiri-fulger, pentru că simt că asta e o întrebare ominiprezentă pe limba clientului auto din România.
Bateria lui Megane E-Tech Electric în echipare Optimum Charge se poate încărca la puteri de 130 kW.
Suspensia este fără îndoială un promotor al confortului (la fel ca scaunele din față), deși unele denivelări reușesc să-i smulgă câteva zgomote, mai ales în partea din spate, iar direcția, deși volanul profilat foarte atrăgător sugerează altceva, are pentru mâinile șoferului doar elasticitate și o moliciune care-ți dă încredere în spații restrânse. Mai ales că din interior, îl vei percepe pe Megane E-Tech, cel electric, ceva mai lat și mai lung decât este de fapt. Per total, experiența e plăcută, lipsită de șuierat de vânt chiar și la viteze mari, ba chiar te îmbie să îmbrățișezi un stil de condus relaxat și relaxant.
De viță regală
Când am tastat „terroir” în căsuța alocată titlului, n-am făcut-o la întâmplare. Am vorbit de cum mediul propice generat de cultura unui producător auto poate avea numai efecte pozitive în produsul final, automobilul, similar cu ce se întâmplă în cazul unui vin bun. Să nu vă mire, deci, că pentru ședința foto, ne-am aciuat în Dealu Mare, la crama Apogeum, în inima Podgoriei Tohani.
Popular, zona e cunoscută ca „Toscana României”, iar oficial, în documente, drept cea mai închegată, densă dacă vreți, zonă viticolă din România, situată pe paralela de 45 de grade și răsfățată de un microclimat mediteranean, similar cu cel din zona Bordeaux. Numai bun pentru o atmosferă franțuzească și mai nuanțată, în compania lui Megane E-Tech Electric.
Așadar, povestea. Domeniul pe care stă astăzi Crama Apogeum i-a aparținut Principelui Nicolae, fratele regelui Carol al II-lea, care, îndrăgostit de tohăneanca Ioana Doletti, s-a stabilit în Tohani cu cea care avea să-i devină și soție. Cum Ioana Doletti nu avea sânge regal, căsătoria nu a fost aprobată de Casa Regală, ba chiar a fost anulată la nici o lună de la parafare. Așa că Principele Nicolae a renunțat la titlul regal și s-a căsătorit cu Ioana Doletti în Elveția. Ulterior, Regele Mihai i-a redat titlul de prinț lui Nicoale, iar Ioana a devenit prințesă a României prin același act reparatoriu. Moșia, însă, a trebuit să aștepte mai mult reinventarea.
Pe lângă feteasca neagră Apogeum, crama produce vinuri ca Valahorum, Principele Radu sau Moșia Tohani – Special Reserve.
Conacul, ajuns în paragină sub comunism, transformat într-un derizoriu CAP împreună cu crama, a intrat în reabilitare în 2010. După aproape un deceniu și cinci milioane de euro investite în renovare de domnul Virgil Mândru, proprietarul Tohani România, locul arată ca un cupaj fin de trecut și viitor.
Clădirea veche a fost păstrată cât mai fidel posibil, iar vinul produs acolo trece prin fazele unei metode de producție moderne, așa cum se întâmplă în țări ca Italia și Franța. Și da, poate fi vizitat, ba mai mult, există și locuri de cazare noi-nouțe care să atragă turiștii. Tot vis-a-vis de viitor și viziune, există planuri de dezvoltare pe partea de mobilitate, prin construirea de stații de încărcare pentru automobile electrice.
Domnul Mândru este și motorul din spatele vinului Apogeum – rege, dacă doriți, al podgoriei Tohani – în care stau ascunse și câteva hectare de vie veche, nobilă (50 de ani, cei mai maturi butuci ai soiului Fetească Negră, din țară, considerați a fi puri din punct de vedere botanic). Feteasca neagră Apogeum a făcut cunoștință cu lumea în 2014. Mai bine zis, lumea a făcut cunoștință cu acest vin, pentru că piața a fost pur și simplu bulversată de Apogeum, în al cărui proces de fabricație, format din tehnici secrete, intră și folosirea amforelor de ceramică. Puse cap la cap, aceste detalii au dat un vin multi-medaliat cu aur la competiții internaționale, plasat de specialiști în topul vinurilor din lume.
Vedem, deci, încă o dată, cum este posibil ca trecutul să se lege armonios de viitor, ba chiar să se contopească într-un produs bine făcut. Dar ca să poți începe, complementar muncii, eforturilor și strategiei, ai nevoie de un terroir propice, de o platformă solidă, de rădăcini pe care să construiești, fie că ești îndrăgostit de vie și de pământ sau te afli în industria producătoare de automobile – mai nou, electrice.
Date tehnice Renault Megane E-Tech Electric EV60
160 kW (220 CP), 4×2, o treaptă de viteză, 300 Nm
Consum mediu: 16,1 kWh/100 km
Capacitate baterie: 60 kWh (net)
Autonomie: 450 km
0-100 km/h în 7,1 s, 160 km/h
de la 46.100, cu TVA (fără Rabla Plus)
1 comentarii
După peste 10000 de km cu Megane E-tech Iconic, fără să opresc vreodată aerul condiționat sau muzica, ba chiar ocazional cu căldura în scaun și în volan (în diminețile mai reci), am un consum de 13,9 kw / 100 km. Dar trebuie un pic de cap, până te înveți cu regenerarea s-o folosești aproape tot timpul în locul frânelor, și să te înveți ca în rampele mai abrupte să nu forțezi motorul, să te duci un pic mai calculat.