Probabil așa au spus toți muncitorii care au trudit din greu la realizarea Tranfăgărășanului. Așa gândit, cu toții, când traversăm versantul de un capăt la altul. Și Mitrașcă și-a propus, atunci când s-a suit la volan, să-și facă celebrul drum prieten și să facă din munte, trofeul său.

De 43 de ani avem un drum despre care mulți, mai ales străinii, spun că ar fi cel mai frumos din lume. Poate că obiectivismul e greu de atins în acest caz, dar printre cele mai frumoase este, cu siguranță. Notorietatea sa a crescut vertiginos în ultimii ani, „vinovați” de această treabă fiind foștii realizatori ai emisiunii britanice Top Gear.

Era cumva de așteptat ca el, Transfăgărășanul, să devină la un moment dat un trofeu. Primul pas l-a făcut un italian, Flavio Baronne, care a stabilit un timp etalon. El i-a spus record. Doar că recordul, într-un caz ca acesta, cred eu că ar presupune să existe un reper. Și pentru că logistic ar fi fost extrem de complicat să în- chizi și să securizezi 91 km de drum, s-a ales un segment de 12,3 km, între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac. Timpul obținut în 2015, în august, a fost de 9 minute și 13 secunde. Arma „crimei”, cumva logic pentru un italian, a fost un Ferrari 458 Italia. Și așa s-a născut un țel pentru Andrei Mitrașcă, prietenul meu cu idei năstrușnice…

Lacrimile Transfăgărăşanului

DN 7C este opera și meritul regimului comunist. Din păcate, și modul de construcție a împrumutat din deprinderile vremii. Puz- derie de militari și intelectuali certați cu legile au fost mobilizați pentru răpunerea Făgărașului, parte din ei plătind chiar cu prețul vieții îndrăzneala. Neoficial, sute de suflete au pierit, chiar dacă oficial se vorbește doar de zeci. Aproximativ 20 tone de dinamită au fost folosite, 3.573 tone de ciment și 89 tone de oțel beton. În total se estimează că au fost dislocate cam 3 milioane tone de rocă; rezultatul este: 91 km de drum de poveste. A fost inaugurat pe 20 septembrie 1974, după patru ani de muncă, și trece prin cel mai lung tunel rutier din România (887 m), construit la altitudinea de 2.045 m – practic limita dintre județele Sibiu și Argeș.

Skoda și doar 230 CP

Carevasăzică, Mitrașcă a fost primul român care a atentat la timpul stabilit de italian. Atâta doar că nu putea juca în aceeași ligă. După o analiză atentă a timpului și a sectorului de drum în cauză, Andrei a stabilit că nu este nevoie chiar de un Ferrari, ci de un automobil care să aibă ceva mai mult de 200 CP și un diferențial deștept (un blocant). Pilot cu poveste cu farmec, puternic îndrăgostit de un Seat Ibiza TDI care l-a purtat cu bine în 70 de curse de viteză în coastă, orădeanul a apelat la o marcă pentru care lucrează de ani de zile: Skoda. Iar în portofoliul cehilor există un produs care corespundea nevoilor dinamice, Octavia RS 230, un sedan cu o motorizare supraalimentată de 2 litri și transmisie automată cu dublu-ambreiaj DSG, 230 CP, 350 Nm și un sprint de 6,4 secunde până la 100 km/h.

Deci o mașină de stradă, chiar dacă în versiune de top, dar nici pe departe un Ferrari. Atunci cum să bați un Ferrari pe un drum închis? Simplu, mergi tare! Aventura fusese destul de complicată. Câteva luni de planuri, multe telefoane după sponsori și parteneri. Drumul trebuia închis și securizat, iar ca să faci asta cu Transfăgărășan, devenit atracție turistică, e departe de a fi simplu. Era nevoie de un copilot, iar Andrei și-a găsit perechea perfectă în Magda Matei. Fotografi și cameramani, oameni de ordine, oficiali ai Federației Române de Automobilism Sportiv, cronometre performante, același model care contorizase și reușita lui Baronne, toate au trebuit puse cap la cap.

Mitrașcă a fost mereu un pilot mânat de ambiție. Fără ea nu ar fi performat. E valabil pentru toți nebunii ăștia frumoși dar, parcă la el e și mai și. Ani de zile a strâns din dinți pentru a lua startul pe coastele din România. 74 de curse duse la bun sfârșit fără abandon, abia în cea de-a 75-a un motor l-a trădat și i-a stricat parcursul de invidiat. În 2011 a fost campionul Clasei A3, iar în 2012 și-a asigurat titlul Clasei H4. În 2015 a devenit campion național de raliuri în cadrul Cupei Dacia, secondându-l pe Bogdan Talașman. Este singurul român care a concurat în cea mai celebră cursă de tip hill climb din lume, la Pikes Peak, unde a luat startul în 2014 și 2015. Pentru 2017 pregătește revenirea peste ocean, la cursa de la Mount Washington.

Sfârșit de septembrie 2016, toate puse la punct pentru încercarea lui Mitrașcă. Mă rog, aproape toate, pentru că lipsea o semnătură de la Poliție. Fereastra de timp în care DN 7C ar fi fost închis se întindea între orele 12 și 15. Cu câteva minute înainte de ora 14 o Skoda Octavia RS 230 aștepta cuminte la Bâlea Cascadă, cu pilotul și navigatorul său complet echipați și privind în gol. Semnătura întârzia și părea că recordul nici nu ar mai fi putut fi provocat.

Un telefon, blocarea drumului și poziționarea Oc- taviei pe linia de start. Ar fi trebuit să fie mai multe urcări, dar ca într-un thriller hollywoodian situația devenise de totul sau nimic. Magda dicta, Mitrașcă provoca anvelopele Dunlop SP Sport Maxx, de stradă, la maxim. Cei 230 CP își dădeau silința, însă DSG-ul strâmba din nas. Andrei nu s-a enervat, a dat tot ce a avut mai bun în el, așa cum a încercat de fiecare dată. A trecut hotărât linia de sosire și a așteptat verdictul. A zâmbit. Larg! Gândul altădată nebun nu mai era nebun. Cronometrul a consemnat sec: 8 minute, 26 secunde și 160 miimi. Mănușa a fost aruncată.