Acasă EcoWheels Test Smart EQ ForTwo: Celula de bază a orașului

Test Smart EQ ForTwo: Celula de bază a orașului

0 comentarii

Citadina care a exemplificat elocvent ideea de mașină de oraș își urmează cursul natural: se electrifică. Noi l-am luat la plimbare prin îmbâcseala Bucureștiului pentru a ne convinge de noile sale calități

Îmi place să răspund afirmativ provocărilor. Spre exemplu, experiența anterioară cu un Smart ForTwo m-a găsit pe autostradă, decapotat, gonind într-o mini-caravană formată dintr-un Boxster S și un Volvo C70. Mă rog, eu goneam; colegii mei rulau fin la viteză normală de autostradă. Acum, provocarea a fost să trăiesc o zi prin București cu Smart EQ ForTwo.

Test Smart EQ ForTwo: Celula de bază a orașului

Mă rog, provocarea a fost mai degrabă să accept că mașinile electrice nu sunt ca telefoanele mobile: nu se închid instantaneu la primul semn de aer rece și nu explodează din senin. S-ar putea ca nici eu să nu fi avut noroc la telefoane.

Așadar, prima mea aventură cu o electrică a început silențios și cu gesturi fine. Până la ieșirea din parcarea Mercedes am verificat de cinci ori nivelul bateriei, doar ca să fiu sigur. Să mergi cu o electrică după ce ai ars atâta timp combustibil (pe care îl găsești peste tot) e ca primul salt în apă din viața ta; nu are rost să-l descriu, probabil că memoria primei terori a rămas vie. Dar, exact ca în cazul primei scufundări, realizezi imediat după că doar așa vrei să iei contact cu apa de acum înainte, pentru că e disctractiv. Exact cum e Smart EQ ForTwo la plecările de la semafor.

Test Smart EQ ForTwo: Celula de bază a orașului

Citadina germană are un motor electric de 60 kW (82 CP) și 160 Newtoni-metru; 100 km/h sunt atinși după 11,5 secunde. Dar repriza 0-60 km/h durează 4,9 secunde. În lipsa unei cutii de viteze semiautomate care să se împleticească în pinioane la fiecare schimbare de trepte, demarajul lui Smart este acum un avânt continuu, lin, ca lansat dintr-o praștie. După trei semafoare roșii și tot atâtea plecări lansate, am comutat pe modul Eco; nu pentru că m-ar fi luat grija consumului — m-am liniștit după primii kilometri — ci pentru că eram curios de modificările pe care le aduce mașinii.

Test Smart EQ ForTwo: Celula de bază a orașului

Cea mai importantă este înmuierea pedalei de accelerație, dar cea mai de efect este frânarea regenerativă automată. Practic, dacă ții accelerația la jumătate de cursă, ForTwo se deplasează fără să solicite mai deloc motorul. Iei piciorul din pedală și simți cum mașina își reduce vizibil viteza. Cu un pic de anticipare, poți să te miști prin oraș cu grația unei feline. Are și un sistem de măsurare a eficienței la condus a șoferului, care urmărește spiritul anticipativ și vehemența la frânare; am atins un rating de 50%. Prima oprire: Herăstrău. E timpul pentru o mică alergare pentru mine și o scurtă ședință de încărcare a bateriilor pentru EQ ForTwo.

Stații electrice? Din ce în ce mai multe!

Ca orice ființă urbană mondenă, am pornit apoi către centru la cafea, timp în care m-am gândit că există similitudini între mașinile electrice și telefoane, doar că nu cele preconcepute de mine. N-o fi România împânzită (încă) de prize electrice pentru mașini, însă în București cel puțin găsești cam peste tot pe unde mergi. Inclusiv în parcarea de la Universitate, următoarea oprire. Am vrut să-l las la încărcat acolo cât beau cafeaua, dar mi s-a explicat că „aici nu avem priză din aia șmecheră”.

Test Smart EQ ForTwo: Celula de bază a orașului

Adică nu cu socket de 22 kW pentru încărcare rapidă, ci cu o priză în care dai viață electrocasnicelor. Smart are și cablu cu adaptor, pentru astfel de situații. La un wallbox de 22 kW (așa cum întâlnești de obicei în lumea civilizată), Smart EQ ForTwo are nevoie de circa 40 de minute ca să încarce bateria de 17,6 kWh până la 80% din capacitate. La o priză domestică, aceeași încărcare se produce în aproape 6 ore.

Din centru am pornit către nord, la IKEA, să mă prefac că-mi trebuie un dulap — un motiv bun ca să mai consum niște baterie până acolo și să probez stația de încărcare din parcarea magazinului, timp în care eu încerc — odată intrat — să găsesc ieșirea din magazin. Recordul personal: 35 de minute, fără niciun ajutor. Am sărbătorit cu trei bucăți de hotdog.
Am renunțat la cumpărături voluminoase pentru că 1) nu aveam nevoie de un dulap, sincer și 2) probabil nu era loc în Smart pentru el.

Test Smart EQ ForTwo: Celula de bază a orașului

Portbagajul are 350 de litri, dintre care câțiva sunt ocupați de subwooferul JBL. Suficient spațiu pentru cumpărături mărunte și suficient bass pentru urechile tale. În drum către Decathlon — să mă uit după un cort de care nu am nevoie — am început să pipăi în liniște interiorul mașinii, doar ca să mă asigur că designul simpatic este susținut și de materiale pe măsură. Îmi place capitonajul textil de pe bord.

De acolo am plecat către soția mea, ca s-o iau la o plimbare și să ne hilizim amândoi la gândul că avem atât de mult loc într-o mașină atât de mică. Parcat în fața blocului, mi-am amintit că mă aflu, de fapt, într-o mașină electrică. Nu mai verificasem de mult starea resurselor. Dar nici nu aș fi avut de ce: mai aveam autonomie 60 de kilometri, din maximul de 135 promis de producător.

Acum nouă ani, cu primul Smart, am învățat că este o mașină perfectă pentru oraș. Iar de data aceasta, cu EQ ForTwo, am realizat că producătorul german tocmai și-a atins forma superioară: electrificarea.

Citește și

Lasă un comentariu