Lumea s-a schimbat. Mult! Totuși, trecutul știe să invadeze perfect, pregnant, poveștile viitorului ce se scriu în prezent. Fiat 500e este acum la ani lumină, tehnologic, de întemeietorul dinastiei. Chiar și așa, bătrânul este singurul „vinovat” pentru povestea minunată din zilele noastre.
Trag de mânerul portierei și simt cu buricul degetelor ceva profilat. Mă uit și-mi dau seama că tradiția este – uneori(!) – mai presus de orice. Fiat 500e are gravat, elegant, monograma străbunului în interiorul mânerelor (și un „made in Torino”). Așa m-am hotărât că este cazul să facem ceva frumos, conceptual, pentru acest model.

Fiat 500 nu este doar un automobil; este o stare de spirit. La original mă refer, desigur (aici trebuie menționat că a existat și un precursor pentru 500-le original, botezat „Topolino” și produs între 1936 și 1955). Apărut din nevoia industriei auto italiene de a crea un automobil care să pună țara pe roate, în 1957, a devenit simbol pentru un stil de viață (o să evit să scriu aici „la dolce vita”. Ooops, nu mi-a ieșit…).

Ar fi fost o prostie din partea lui Fiat să nu-i rescrie povestea, iar asta s-a întâmplat începând cu anul 2007 – la fix 50 de ani distanță – când un nou 500 a apărut pentru a atenta la coroana de automobil chic și degrabă cuceritor de inimi. Astăzi, purtați de val, oficialii Fiat au făcut pasul natural: un 500 cu grup propulsor electrificat (500e).
Un subiect special are nevoie de un decor în ton: complexul Dumbrava Vlăsiei ne-a primit încă o dată pe aleile care șerpuiesc printre cele mai frumoase case moderne din România.
Un test simplu ar fi fost drăguț, dar de ce să nu încercăm ceva mai frumos de atât? Am dat o întâlnire între generații – originalul, reinterpretatul și ultramodernul – și s-a dovedit că a fost o idee de bun augur, transformată într-o după-amiază de vară perfectă.
De la 18 la 118 CP
Traversez Bucureștiul într-un ritm fin, cu 118 CP la roată, în unul dintre cele mai accesibile automobile care atrage, cam fără excepție, privirile admirative ale domnișoarelor. E noul Fiat 500. Mai corect spus, noul 500e, o platformă tehnologică de ultimă generație, care nu mai are nimic în comun cu ceea ce încă se mai găsește în showroom-uri ca fiind Fiat 500.
De generația care a prins viață în 2007 sunt foarte apropiat, pentru că am exploatat unul vreme de câțiva ani buni prin București; 1,2 litri, motor aspirat, 69 CP și o transmisie pilotată pe care, din când în când, îmi venea să o demontez cu propriile-mi mâini și să o dau de pomană.

Totuși, un excelent companion de oraș, iar în cazul meu, plăpândul model s-a dovedit al dracului de robust, cărând mii și mii de reviste precum cea pe care o lecturați, încărcat până la refuz și participând la foarte multe dintre ședințele foto pe care le-am făcut în ultimii ani, din postura de „camera car”. În cazul de față, am apelat la 500-le reinterpretat (doar) pentru ședința foto, mai mult, însă a fost perfect pentru a realiza prin comparație cât de mare este pasul, la nivel de rafinament, făcut de noul 500e.
Fiat 500, originalul, are 18 CP. Rezervorul, cu formă de butelie de gaz, se umple ieftin – tot 18 litri are. E și ciudat să nu faci plinul mereu…
Revin la momentul în care aveam impresia că atrăgeam privirile la semafor. Mă înșelam amarnic. Pentru că la doar o mașină în spate aveam adevărata atracție – originalul, promoția 1957, scos la plimbare prin bunăvoința lui David, stăpânul care a ajuns să conducă Fiat 500 pentru că era eligibil pentru categoria B1 (care permite șofatul de la 16 ani). David e student acum și conduce un automobil de vreo 30 de ori mai puternic decât 500-le retro. Totuși, în weekend, nostalgic, mai scoate simpatica arătare la plimbare pe bulevard. Așadar, deși eram cu un Don Juan, bunicul său era chiar mai bine văzut, însă împreună au făcut o echipă teribilă pe stradă.

Fiat 500e arată bine tare, deși a crescut considerabil în dimensiuni. Oferă patru locuri, ceva mai îngrămădite pe banchetă, ce-i drept, și un interior lucrat atent și cu un design chic. Totul este digitalizat, selectorul clasic al transmisiei a fost înlocuit de butoane, dar designerii n-au omis esențialul – în zona de încărcare inductivă pentru terminalele mobile există o altă gravură simbolică, a orașului Torino, leagănul Fiat, iar pe bord este plasat la vedere un logo „500” de efect.

Portierele se deschid apăsând un buton, o găselniță premium, care mă duce cu gândul la Rolls-Royce (pentru clasici există și un mâner, doar că este dosit ceva mai bine). Bancheta rămâne, după mine, un loc bun doar pentru distanțe scurte sau ideal pentru copii; cam atât. În portbagaj nu e spațiu de lăfăială, fiind disponibil un volum total de 185 litri (550 cu bancheta rabatată).
Însă, dacă vi se pare puțin, ar trebui să vedeți portbagajul „originalului”, în care tronează maiestuos o butelie mare, rezervorul de combustibil. Și chiar și așa, cu el se făceau călătorii de familie, unele dintre ele, mai curajoase, chiar cu 90 km/h și bagaje ancorate temeinic pe plafon…
500 – chintesența automobilului urban
Revin la piticul nostru de prima generație: în momentul lansării a fost unul dintre primele automobile gândite din start pentru uz preponderent urban. De altfel, este unul dintre primele modele italiene care a primit un premiu pentru design, în vremurile în care nu se împărțeau lauri cu nemiluita în stânga și în dreapta.

Astăzi, Fiat 500e reprezintă, cu adevărat, logica automobilului electric – mic, foarte manevrabil, destul de economic, cu suficient spațiu pentru activități urbane uzuale. Unde mai pui că, dacă ai nevoie, te poți distra copios conducându-l.
500e este construit pe o baterie de acumulatori de 37,3 kWh capacitate netă, care poate fi încărcată cu până la 85 kW (în România, deocamdată, marea majoritate a stațiilor de putere pot livra doar 50 kW, maxim). Datele oficiale dau o autonomie de 321 km, dar, dacă nu se fac eforturi deosebite, adică dacă se merge după plac și așa cum ar trebui condus un model atât de atractiv, 200 și ceva de kilometri sunt mai aproape de adevăr.
Nu vă speriați de prețul de bază. Dacă vă grăbiți, puteți scădea în jur de 11.000 euro din el, grație cumulării eco‑bonusurilor Rabla și Rabla Plus.
Dacă, din contra, e nevoie de mai mult chibzuință, selectorul e-MODE te poate conduce în modul Range, mai atent la recuperarea energiei cinetice la decelerări (poate interveni modul de condus „one pedal driving”, despre care am tot povestit).
Iar, dacă e nevoie de și mai mult, modul Sherpa îți taie confortul aerului condiționat și îți limitează reprizele de accelerație, anesteziind mașina pentru a o face cât mai economică posibil (Sherpa promite, oficial, 460 km autonomie). Nu e tocmai o experiență fără de care nu poți trăi…

Direcția este moale, agreabilă în modul urban, iar centrul de greutate jos, dictat de amplasarea ansamblului de acumulatori, îi favorizează un comportament dinamic interesant. Totuși, același modul de baterii (295 kg) face ca micuțul 500e să aibă 1.365 kg; de aproape trei ori mai mult decât originalul, care cântărea în jur de 500 kg și care, la gol, dă senzația că roțile spate sunt montate oblic (se îndreaptă la încărcarea cu pasageri).

Sunetul celor doi cilindri care însumează 500 cmc, ai bătrânelului, trimite cu gândul la un generator de curent electric, ascultat din perspectiva lui 500e. Și chiar dacă în zilele noastre pare o glumă, cei 18 CP l-au purtat pe David chiar și pe Autostrada Soarelui de vreo două ori.
Nu era tocmai o plăcere să fie depășit de toată lumea, efectiv, rememorează amuzat. În colțul opus al ringului avem un sprint de doar 3 secunde până la 50 km/h, cu plecare de pe loc. Mult mai mult decât suficient pentru mediul urban, garantez. Pentru că 500e, mă văd nevoit să repet, chiar se conduce așa cum trebuie în orașe, cu zâmbetul pe buze. Pentru aia l-a lăsat mămițica lui pe Pământ.
Dacă nici măcar unul dintre cadrele cu cei trei pitici atomici nu v-a adus zâmbetul pe buze, atunci, zău, nu știu ce ar putea să o facă.
Așadar, puse unul lângă altul, în acest exercițiu de imaginație botezat „Generații”, toate cele trei 500 amintesc despre perioade frumoase ale vremii. Toate, la momentul lor, au șocat și au atras totodată. 500e abia își începe drumul, dar are toate hărțile și busola necesară pentru a-l face teribil de plăcut. Le-a primit moștenire de la tată-su și de la bunic. Cât despre preț, părerea mea e simplă: Fiat 500e chiar nu este un automobil pentru cineva care ar avea pretenția să calculeze totul la cent. Trebuie să fii mult mai boem de atât! Și să-ți placă pastele; și pizza; și „ciao bella”.
Date tehnice Fiat 500e
118 CP, 220 Nm, electric, 4×2 · 14 kWh/100 km, 42 kWh, 85 kW, 321 km · 0-100 km/h în 9s, 150 km/h · de la 34.349 €, cu TVA
Text publicat în revista EcoWheels numărul 22.