Să conduci o Mazda3 este ca și cum ai locui într-o țară unde nu ești claxonat la 70 km/h în oraș că rulezi prea încet și încurci traficul, o țară unde găsești semaforizare sincronizată…
Un cool dady dacă vrea să-și cumpere o mașină nu îl bagă în seamă pe vecinul cum îi șoptește în ureche non-stop că singura alegere valabilă pe planeta Pământ este o berlină de clasă mare second-hand și motor cu bujii cu incandescență. Prin urmare, este liber să aleagă o compactă puțin atfel, să zicem o Mazda 3. De ce este acest model altfel? Păi cel pe care l-am avut noi la test avea sub capotă un propulsor de 2 litri aspirat, iar puterea ajungea la puntea față via o cutie manuală cu 6 trepte, un interior rafinat și un exterior care va primi aprobarea generației custom.

Da, este vorba despre Mazda3 Takumi. Takumi este un nivel de echipare poziționat între Attraction și Revolution. Echiparea oferă în plus față de nivelul Attraction următoarele: jante aliaj aluminiu de 18 inch în nuanța ”Gun Metal”, cameră video pentru marșarier și tapițerie piele/ textil la interior. Am apreciat combinația de nuanțe de la exterior ”Gri Aluminiu” pentru caroserie și griul închis Gun Metal pentru jantele de 18 inch, mașina emana un parfum ”underground”. Să vă mai spun și de evacuarea dublă?


Aspirat de 2.0 litri cu 120 CP
La interior este bine – sistem infotainment cu touchscreen de 7 inch, materiale și asamblarea foarte bună, scaune cu tapițerie piele/ textil. Scaunele au un desen frumos, chiar te duc cu gândul la un warm hatch, au un puternic parfum sportiv, păcat de poziția ușor înaltă la volan. Volan cu un desen frumos și o priză bună, pedalier așa cum doar japonezii știu să deseneze, și o cutie de viteze cu o timonerie sportivă. După toate acestea, când ajungem la propulsorul SkyActive G120 de 2 litri parcă ceva nu se leagă. Te aștepți la ceva mult mai viril sub capotă. Avem doar 120 CP la 6.000 rpm și un cuplu motor de 210 Nm la 4.000 rpm. Performanțele sunt corecte, mașina ajunge la 100 km/h în 8,9 secunde și are o viteză maximă de 195 km/h.


La prima vedere ai fi tentat să fii ironic cu acest propulsor, poți alege unul cu jumătate din cilindreea acestuia și cu aceeași putere. Și totuși… noi am alege un astfel de propulsor. În primul rând, vorba americanului…” no replacement for displacement”. Chiar dacă nu este cel mai potent propulsor, este suficient de eleastic pentru a nu te obliga la infinite schimbări de trepte Apoi în mediul urban, noi am oscilat între 8 și 9 litri consum mediu, ceea ce este o valoare bună pentru o astfel de cilindree.



Extraurban am ajuns la un 4,7 litri, ceea ce iarăși găsim că este o performanță foarte bună. Probabil singurul minus real al mașinii este contrastul dintre un șasiu foarte bun care te îmbie la un condus sportiv și propulsorul care își are limitele sale, chiar și acolo sus în ture. Dinamic nu prea am avut ce să-i reproșăm. O suspensie cu un plăcut parfum de fermitate, o direcție precisă, o punte față care iubește schimbările de direcție… o mașină extrem de agreabilă din scaunul șoferului.
