Într-o dimineață „închisă” de martie am luat drumul Cetății Alba Iulia pentru o întâlnire aparte cu un automobil special, poate singurul din România. Un Alpine A310 din 1977.

Plouă peste Alba Iulia. Cerul este gri și apăsător, iar statuia lui Mihai Viteazul ne privește gânditoare. Suntem în mijlocul cetății bastionare Alba Carolina și așteptăm în jurul unei mese apariția unui automobil aparte. Sunetul unui motor V6 sparge liniștea cetății și o siluetă sport verde traversează rapid străzile pietruite. Se oprește într-o parcare din inima cetății, iar proprietarul este repede înconjurat de câțiva vizitatori, atrași de automobilul misterios.

„Ce mașină este? Nu recunosc marca?”, întreabă un tânăr aflat în trecere de sub o umbrelă imensă. „Alpine!”, i se răspune. „Aaa, Renault Alpine!” Corect. Dar nu chiar. Foarte multă lume asociază denumirea Alpine cu marca Renault. Pentru mulți e un model de Renault. Și deși asocierea dintre ele este reală majoritatea modelelor fiind bazate pe modele Renault, puțină lume știe că Alpine a pornit la drum ca o marcă de sine stătătoare.

Alpine este copilul teribil născut din pasiunea lui Jean Rédélé pentru automobile, un francez cu inimă de pilot, ce iubea mașinile sportive și drumurile din Alpi. Rédélé este părintele mărcii, botezată după munții pe care îi iubea atât de mult, născută la Dieppe, pe malul Canalului Mânecii.

Jean Rédélé s-a născut în 1922. Fiul lui Emilé Rédélé, un garajist din Dieppe, unul dintre primii concesionari Renault din Franța, Jean a moștenit de mic pasiunea pentru mașini, iar după război avea să preia garajul tatălui său. Începe prin a repara și converti numeroasele automobile americane Dodge sau Chevrolet lăsate de americani pe teritoriul Franței. Fiind în continuare concesionar Renault, pune în vânzare modelul 4CV. Acest automobil avea să deschidă o lume nouă pentru tânărul Rédélé. Se îndrăgostește de model și se înscrie la competiții auto pentru a dovedi potențialul acestei mașini.

Alergă cu Renault 4CV la o primă cursă desfășurată între Dieppe și Rouen și câștigă la prima participare. Se înscrie apoi în Rallye de Dieppe, unde câștigă din nou. Încurajat, se înscrie la Raliul Monte Carlo, dar o problemă tehnică îl scoate din lupta pentru victorie. Îmbătat de pasiunea pentru curse, Rédélé decide că poate îmbunătăți modelul cu care concura și așa se năștea primul automobil Alpine.

Anul nașterii: 1955. Primul model creat: Alpine A106; bazat pe Renault 4CV, mașina atât de iubită de Jean Rédélé. Folosește o caroserie din fibră de sticlă, un material inovator în anii ’50, desenată de italianul Giovanni Michelotti. Alpine A106 debuta la Salonul Auto de la Paris din 1955, marcând astfel nașterea unei noi mărci auto.

Au urmat modelele Alpine A108 și mult mai celebrul A110 Berlinette. Platformele folosite proveneau de la Renault Dauphine și, respectiv, Renault 8. A110 pri- mea ulterior motorul de 1.1 litri preluat de la Renault 8 Gordini, motor ce dezvolta 95 CP.

Devenea extrem de popular și avea să câștige noto- rietate prin participarea în Campionatul Internațional de Raliuri în sezoanele 1970-1972. Reușea o victorie în Raliul Monte Carlo din 1971, avându-l la volan pe Ove Andersson, acest triumf transformând Alpine A110 într-o mașină dorită de mulți.

Era modernă

Alpine A110 a fost fără îndoială vedeta mărcii, dar urmașul său Alpine A310 nu s-a lăsat mai prejos. Marca trecea la era modernă, Renault achiziționase deja Alpine, iar Jean Rédélé era încă președinte. A preferat păstrarea soluției clasice cu motorul amplasat în spate, iar prima generație A310 lansată în 1971 folosea un motor cu patru cilindri de 1.6 litri preluat de la modelul Renault 17. Mai interesant era designul. Partea frontală era dominată de nu mai puțin de șase faruri ce se întindeau pe tot calandrul.

În 1976, Alpine A310 era restilizat, rămâneau doar patru blocuri optice, iar motorul era upgradat cu un V6 de 2.7 litri și 150 CP. Transmisia era asigurată de o cutie de viteze manuală cu cinci trepte. Motorul PRV era produs de uzina La Francaise de Mecanique, un joint-venture între Peugeot, Renault și Volvo. Acest motor se regăsește și pe modele ca Renault 25, Renault 30, Peugeot 504, Peugeot 604, DeLorean DMC-12, Citroen XM, Dodge Monaco sau Eagle Premier, Volvo 760 sau Volvo 780. Alpine A310 este modelul pe care îl admirăm în ploaia de martie, în cetatea Alba Iuliei.

Prima versiune A310 avea șase faruri și motor cu patru cilindri. A doua, patru faruri și șase cilindri.

Exemplarul la care ne uităm îi aparține lui Petru Constantinescu, pilot cunoscut în lumea curselor de coastă și avid colecționar de automobile și motociclete. Nu este un A310 standard, este un exemplar ce a trecut prin mâna unui tuner german, numit Kern, specializat în modificarea modelelor Alpine. Pe lângă culoarea specifică și a colantului, exemplarul din imagini are un motor V6 ce produce aproape 200 CP, roll-cage și scaune de competiție.

Chiar și așa, A310 este o apariție. Este mult mai compact în realitate față de ce îți poți imagina din fotografii. Te apropii și începi să zâmbești, pentru că începi să recunoști elemente împrumutate de la modele Renault. Semnalizările față și comenzile pentru lumini sunt elemente preluate de la Renault 12, în timp ce stopurile sunt comune cu modelul Renault 15, doar că au fost montate invers. Chiar și așa, cu elemente împrumutate, caroseria modelului A310 este o simfonie de linii curbe, perfect aliniate.

Portierele au mânere îngropate în marginea ușii, fără clanțe inestetice. Iar elementul cel mai sim- patic este amplasarea celor două ștergătoare de parbriz, acestea fiind montate în centrul parbrizului într-un mod extrem de rar întâlnit. În locul mișcării sincronizate cu care sunt obișnuiți de la mașinile moderne, ștergătoarele lui Alpine se mișcă inde- pendent, fiecare având grijă de jumătate de parbriz.

Interiorul este simplu, fără prea mult non-sens. Un volan sport clasic cu trei spițe perforate, legat în piele și fără airbag este elementul central. În fața celui de la volan sunt două ceasuri analogice portocalii Veglia și câțiva martori luminoși de bază. Pe consola centrală încă patru indicatoare analogi- ce mici, câteva butoane pătrate, comenzile pentru geamurile electrice și, bineînțeles, o scrumieră metalică, fără de care nu ar fi o veritabilă mașină franțuzească.