Acasă EcoWheels Test cu Honda Jazz Crosstar: Orchestră pentru logică

Test cu Honda Jazz Crosstar: Orchestră pentru logică

0 comentarii

Pe lângă noul Jazz, gama Honda îl include acum și pe mai dolofanul și mai înaltul Jazz Crosstar. Un crossover, în esență, care deși aderă la un trend care a luat mințile cumpărătorilor de automobile noi, rămâne la fel de logic și verde-n față ca fratele său subcompact. Cum ne-a tratat Jazz Crosstar vreme de câteva zile vă povestesc în rândurile care urmează.

Știți sentimentul acela care te cuprinde când odată urcat la volan, totul se leagă? Atunci când fără să fie nevoie să bâjbâi după butoane sau să cauți nu știu ce setare prin meniu vreme de minute bune te instalezi comod la volan și ești gata de drum? Asta am simțit când m-am urcat pentru prima dată în Jazz Crosstar. Semn că în anul de grație 2020 există constructori în stare să producă un automobil plug-and-play, intuitiv dezvoltat și „mobilat”.

Ce vezi e ceea ce primești

Așa cum spuneam mai sus, e vorba de Honda și de Jazz Crosstar, un derivat al noului Jazz, un crossover pe care îl pot descrie la perfecție folosind un termen din limba engleză: no-nonsense. De ce? Pentru că interiorul lui Jazz Crosstar, identic cu cel al fratelui Jazz, este sculptat pentru tine, cel care folosește mașina, fără să-și dorească vreo secundă să te încurce.

Yoo no bi – nu, aceasta nu este o eroare de tipar, ci numele filozofiei care a modelat designul noilor Jazz și Jazz Crosstar la interior și la exterior.

Butoane pe volan? Așezate și marcate clar, vizibil, ca să nu umbli brambura prin zeci de setări. Ecrane? Două la număr, dacă socotim instrumentarul de bord digital, ambele cu grafică clară, citibilă, concentrată pe informație esențială, fără decorațiuni și artificii inutile. Și mai propun și un rând separat de aplauze pentru Honda, care a cosmetizat sistemul de infotainment și l-a făcut mult mai prietenos cu ochii, dar mai ales cu intuiția noastră.

Scaunele sunt confortabile, ușor de reglat pe proporțiile și postura spatelui tău, iar probabil cel mai mare avantaj pe care Jazz și implicit Jazz Crosstar îl păstrează în continuare este habitaclul aerisit, compartimentat inteligent, învelit în impresia că te afli într-o compactă și nicidecum într-un segment poziționat cu o treaptă mai jos.

Ce-i în mână nu-i minciună

Al doilea rând de aplauze pentru Honda merge pentru corectitudinea cu care japonezii comunică – și nu de ieri, de azi – consumul teoretic al modelelor pe care le produc. În cazul lui Jazz Crosstar, consumul meu mediu s-a situat exact la 4,8 l/100 km, valoare identică cu cea trecută în fișa tehnică.

Cum a fost posibil? Să nu credeți că am umblat cu menajamente cu pedala de accelerație. Ce-i drept, te poți luat la harță pe tema accelerației cu Jazz Crosstar cât e ziua de lungă fără prea mai sorți de izbândă pentru că e-CVT-ul ține cu dinții de consum, implicit de autonomie și tot implicit de buzunarul tău când vine vorba de alimentare la pompă. OK, Jazz Crosstar ar putea fi mult mai picant la capitolul ținută sportivă, mai ales în condițiile în care suspensia ține cu sciatica ta și astfel se împrietenește cu ruliul, iar direcția e mai tăcută ca un pește. Dacă nu mă crezi pe cuvânt, sprintul de la 0 la 100 km/h realizat în aproape 10 secunde (9,9, ca să fim catolici) e un indicator bun al personalității lui Jazz Crosstar.

Sistemul Magic Seats rămâne o revelație în segment iar portbagajul lui Jazz Crosstar poate înghiți 298 de litri de bagaje sau 1.199 de litri dacă rabatezi scaunele din spate.

Dar orice ai avea impresia că pierzi pe partea de artificiu dinamic vei câștiga dublu, poate triplu, pe partea unei experiențe de condus relaxate, lipsită de ambiții hrănitoare de ego. În principal, va trebui să-i mulțumești sistemului hibrid care-l pune în mișcare pe Jazz Crosstar, format dintr-un motor termic de 1,5 litri, două motoare electrice și o baterie Li-ion. 

Un hibrid altfel

Aici trebuie menționată o particularitate interesantă inventată de Honda și anume faptul că motorul termic ia rolul de asistent pentru motorul electric, în vreme ce unul din motoarele electrice învârte roțile din față, iar celălalt ia rolul de generator atunci când Jazz Crosstar decelerează sau atunci când unitatea termică încarcă bateria.

Astfel, beneficiezi de trei moduri de rulare cu care creierul digital cu care este înzestrat Jazz Crosstar jonglează cum știe el mai bine. În EV Drive, bateria alimentează motorul electric iar acesta pune mașina în mișcare la viteze mici, la manevre prin parcări sau în condiții de trafic anevoios. În Hybrid Drive, motorul termic intră în acțiune și transmite putere către al doilea motor electric, cel cu rol de generator, care la rândul său trimite energie electrică spre motorul electric principal, cel care pune de fapt mașina în mișcare.

Astfel, singurul scenariu în care motorul termic pune umărul practic la acționarea punții față are de-a face cu rularea la viteze medii sau de autostradă, cu ajutorul transmisiei cu raport fix. Aici e de fapt și secretul frugalității lui Jazz Crosstar: în oraș, modurile EV și Hybrid drive preiau “greul”, iar motorul termic este folosit doar la drum întins, acolo unde este cel mai eficient.

Mai cauți dovezi că japonezii țin la siguranța ta? Jazz Crosstar are nu mai puțin de 10 airbag-uri, inclusiv unul care protejează genunchii celui de la volan.

Prezența acestui ansamblu este semnalată de ecusonul e:HEV, iar puterea și cuplul oferite de întreg sistemul ajung la 109 CP și 253 Nm. Apropo, dacă nu-ți dă pace curiozitatea, viteza maximă pe care o poate atinge Jazz Crosstar este de 175 km/h.

Jazz Crosstar nu e un dealer de adrenalină, dar compensează masiv prin logică, atenție la detalii și o împachetare pe care ar trebui s-o vedem mai des prin lumea auto, pentru că scopul unui automobil de acest tip este, în primul rând, să-ți facă viața mai ușoară, nu să o complice și mai tare. Zi de zi.

Date tehnice Honda Jazz Crosstar e:HEV

1.498 cmc, benzină + două motoare electrice, 109 CP, 253 Nm, e-CVT · 4,8 l/100 km, 110 g CO2/km · 0-100 km/h în 9,9 s, 175 km/h · de la 26.590 de euro, cu TVA

Text publicat în revista EcoWheels numărul 20.

Citește și

Lasă un comentariu