Mazda celebrează 100 de ani de existență, ocazie nemaipomenită să ne întoarcem în timp și să rememorăm principalele momente din istoria sa, de data aceasta prin prisma SUV-urilor.

Raportat la întreaga istorie Mazda, componenta SUV este una relativ tânără, născută în secolul XXI, odată cu setea americanilor — și apoi a întregii lumi — pentru astfel de mașini. Însă, parcursul Mazda în acest segment poartă specificul producătorului japonez: prin exploatarea oportunităților, printr-o continuă experimentare cu elementele din dotare și prin nestingherita dorință de a inova.

Primul experiment 

Prima „atestare” a unui 4×4 Mazda a fost făcută încă din 1970, cu Pathfinder XV-1, un model atât de rarisim, încât nici măcar Mazda nu are imagini cu el pe site-ul de presă. Îl găsești pe YouTube ca „Mazda X2000” sau expus live la Muzeul Frey de Automobile Mazda Clasice din Ausburg, Germania. Pathfinder XV-1 este atât de obscur pentru că a fost construit și vândut — între 1970 și 1973 — doar într-o singură țară din lume: Myanmar. A fost, la bază, un vehicul utilitar al cărui design jongla cu formele lui Toyota Land Cruiser și ale lui Land Rover. Nu e de mirare, deci, că era cunoscut pe piața locală ca Mazda Jeep. 

Pathfinder XV-1 era folosit de armată, poliție și de Guvernul din Burma.

Însă primul SUV — și nu o utilitară 4×4 — de la Mazda a apărut două decenii mai târziu, în 1991. Se numea Mazda Proceed Marvie, stătea pe platforma pickup-urilor B-Series și avea trei rânduri de scaune și nicio benă. Marvie a fost vândut doar în anumite piețe din Asia (printre care și Japonia).

Anticipând explozia în popularitate a SUV-urilor, Mazda intră pe piața nord-americană cu Navajo. Alături de Proceed Marvie, Navajo trădează relația strânsă cu Ford, care s-a întins din 1974 până în 2015. Mazda Navajo era, de fapt, un Ford Explorer Sport cu sigla, grila și farurile schimbate. 

În Australia, Mazda Proceed Marvie era comercializat ca Ford Raider.

Exploatând parteneriatul cu Ford, Mazda continuă să experimenteze în segmentul SUV. În 2000 apare Mazda Tribute, un SUV înfrățit cu Ford Escape, pe care japonezii l-au trecut în 2001 peste Atlantic, în Marea Britanie. Cu toate că era oferit atât cu tracțiune integrală, cât și cu punte față motrică, cu motor patru-în-linie, dar și cu V6, piața britanică nu a fost atrasă de oferta Mazda. Tribute a fost retras de pe piața din Marea Britanie în 2004. 

Primul SUV autentic Mazda 

Odată cu cea de-a doua generație Tribute, în 2007, Mazda se hotătărște să-și pună amprenta proprie pe piața înfloritoare de SUV-uri din State cu CX-9. Cu toate că și acesta împărțea platforma cu Ford (Edge), CX-9 poate fi considerat, prin stilul propriu, primul SUV Mazda autentic. În timp ce CX-9 încânta americanii cu statura sa impozantă și motorul V6 de 3,5 litri de sub capotă, peste Ocean, în Europa, își făcea apariția, în același an, CX-7. Oferta europeană avea și ea vână: CX-7 era animat de unitatea supraalimentată de pe Mazdaspeed6, un patru-în-linie de 2,3 litri, cu 260 CP. Un pic prea mult pentru o piață îmbătată de vapori de diesel; nici măcar oferta de 2,2 litri adăugată doi ani mai târziu nu a sporit vânzările lui CX-7 în Europa. 

Însă, Mazda a învățat lecții importante de aici: clientul european este greu de mulțumit, vrea și rafinament, și eficiență, și agilitate. Așa că japonezii au venit cu un răspuns pe măsură: în 2012 lansează CX-5, un SUV compact cu accente premium, oferit atât cu motorizări pe benzină, cât și diesel. Mai mult, platforma Skyactiv făcea din CX-5 un SUV ușor, dinamic, plăcut la condus. A doua generație CX-5 s-a aflat printre cei trei finaliști World Car Of The Year 2018. Popularitatea lui CX-5 s-a văzut cel mai bine în cifre de vânzări. 

În 2019, în State s-au vândut mai multe CX-5 decât toate celelalte modele din gamă la un loc.

La trei ani de la debutul lui CX-5, japonezii plusează în 2015 în segmentul SUV cu CX-3, care oferă clienților esența Mazda într-o formă și mai concentrată. Un crossover subcompact apreciat în special pe piața europeană, unde s-a vândut până în prezent în aproape 250.000 de exemplare.

În 2019, varietatea gamei de SUV-uri Mazda este sporită cu încă un model, CX-30, care împarte platforma cu noua Mazda 3 și care se poziționează între CX-3 și CX-5. Este al doilea model — după 3 — care să primească motorizarea Skyactiv-X: un motor pe benzină care are rată de compresie specifică unui motor diesel. Este, dacă vreți, îmbinarea a ce e mai bun din două lumi diferite. 

Primul SUV Mazda al viitorului

Odată sedimentată prezența în segmentul SUV, Mazda face următorul pas natural, electrificarea, cu MX-30. Nu este prima dată când un model Mazda este privit cu oarecare scepticism (MX-30 are o autonomie electrică neconvingătoare pentru cât cere piața acum), însă conceptul este unul lăudabil. Inginerii au preferat o baterie mică, de 35,5 kWh, pentru că generează emisii de CO2 mai puține per ciclu de viață decât o baterie cu capacitate mai mare. 

Mazda vrea ca în 2030 să aibă emisii de CO2 cu 50% mai mici față de 2010, un target pe care vor să-l atingă cu programul Sustainable Zoom-Zoom.

Asigurarea unei amprente de carbon cât mai mici a fost unul dintre țelurile japonezilor, iar asta se vede în tot ceea ce reprezintă MX-30, de la ansamblu propulsor la materialele folosite la interior — PET-uri reciclate, denim, piele ecologică și plută. 

Privește MX-30 ca pe incipitul unui experiment de anvergură: în curând va primi un range-extender sub forma unui motor rotativ. Noua eră a SUV-urilor Mazda abia a început. 

Text publicat în revista 4x4Wheels numărul 27.