Există doi Dani Oțil pe lumea asta. Cel de la televizor, pe care îl cunoaște mai toată lumea din România și cel din timpul liber, un personaj complex și fără stare. Pentru cei care văd viața și dincolo de tubul catodic, astăzi ne concentrăm pe Dani cel „nebun”.
În ultimii ani s-a încăpățânat de multe ori să spună „pot mai mult”. Dar, de unde până unde? Băiatul acesta tras prin inel, mândru reșițean – povestește ori de câte ori are ocazia despre orașul copilăriei sale, cu mare drag – este unul dintre oamenii de televiziune cu CV încărcat. Pentru foarte mulți, alături de colegul său de platou, Răzvan Simion, reprezintă ceasul deșteptător în zilele de lucru. Ba, uneori, când emisiunile de seară se întind mult în noapte (ca de exemplu X Factor), Dani dă și stingerea în multe case.
Doar că, dincolo de omul care trăiește în ecranele televizoarelor se ascunde un personal șturlubatic, cu multă poftă de viață. Multă, accentuez. Cinci zile pe săptămână se trezește cu noaptea în cap. Intră în emisie la 8, dar începe programul mai devreme. Sâmbătă, contrar așteptărilor, se trezește de multe ori chiar mai devreme de atât. Pentru că sâmbătă este zi de plecat la Sibiu, de obicei. Frumos oraș, știu, numai că Oțil nu prea ajunge în urbe, ci prin împrejurimi, acolo unde-și face antrenamentele.

Dacă vreodată zăriți în drum spre Sibiu un Renault Kadjar care trage o remorcuță pe care se află o motocicletă colorată, aveți toate șansele să-l vedeți pe Dani la volan. De câțiva ani este imagine Renault în România. Își căuta un crossover cu care să interacționeze zi de zi; astrele s-au aliniat de așa natură încât cei de la Renault i-au propus un parteneriat. În foarte scurt timp s-a atașat mai mult decât ar fi anticipat de Kadjar.
De 12 ani practică enduro, ajungând acum la a fi un profesionist în adevăratul sens. Două antrenamente pe săptămână, cel puțin, cel de la Sibiu și unul la Buzău. Totul consumă timp, dar fiind fără stare, nici nu mai contează un tur-retur București-Sibiu, în balanță cu cele 2-3 ore în care se află doar el și cu gândurile sale în șeaua motocicletei, hai-hui prin pădure. De 7 ani participă la Red Bull Romaniacs, cea mai grea competiție de enduro din lume. La unele ediții a fost concurent, la altele doar prezentator pentru prologul ce se desfășoară în chiar centrul Sibiului. În 2018 va bifa o premieră și le va face pe ambele, în paralel.

Pasiunile, combustibil al existenței
Motocicleta este doar una dintre pasiunile lui Oțil. Pentru că poate mai mult, de câțiva ani participă și la competițiile de viteză în coastă. A concurat rând pe rând pe o Honda Civic, apoi pe două generații Renault Clio RS. Tot anul acesta va face un pas important și în acest sport. Va trece la un biplace, adică un automobil construit special pentru întrecerile pe trasee montane – un Radical SR4. Curajoasă mutare, iar aceasta este doar rezultatul caracterului său cu accente de nebunie frumoasă.
Ca să țină ritmul acesta nebun, aleargă și face antrenamente de forță. Are o condiție fizică de invidiat. Participă și la semi-maratoane și are propria sa echipă de mini-fotbal, cu care este angrenat în nu mai puțin de patru competiții distincte. De altfel, de curând, la un turneu de old boys, a fost „victima” unei întâmplări amuzante.

Unul dintre adversari i-a contestat prezența pe teren, acolo unde nu ar fi trebuit să se găsească decât domni de peste 35 de ani. Proba buletinului a dovedit că Oțil are 38 de primăveri bifate deja. Nu pare! În 2017 am avut plăcerea să fim colegi, să formăm un echipaj la Raliul Moldovei, acolo unde Dani și-a făcut debutul în frumoasa lume rally. Țin minte și acum cum duminică, după ce făcusem act de prezență la petrecerea de după cursă, l-am sunat să-l întreb dacă ne mai vedem înainte de plecare. Era deja la București, în timp ce eu abia mă trezisem. Încă îl mai întreb aproape de fiecare dată când ne vedem dacă doarme vreodată. Amuzant este că pe lângă somnul nocturn, zilnic doarme la prânz.
Asta după ce mănâncă la restaurantul său – The Grill – locul în care ne-am și văzut pentru ședința foto. Și-a impus ca atunci când este în București să treacă și la prânz și la cină pe acolo. Urmărește activitatea din scurt, degustă vinuri noi sau preparate ce urmează a fi introduse în meniu. În ciuda faptului că are o condiție fizică excelentă, nu ține regim și nu-și refuză nicio poftă. Ba chiar, pentru relaxare, fumează trabuc; mică plăcere nevinovată.

Vara, când prinde ferestre de timp liber, caută luciul apei. Practică sporturi nautice, cu kite surf pe primul loc, dar cu deschidere către toate nebuniile. De altfel, își organizează concediile în funcție de aceste pasiuni. Chiar și iarna, de câțiva ani preferă să caute soarele și valurile oceanului.
De parcă nu avea destule pe cap, anul acesta se va apuca și de gimnastică, sub atenta supraveghere a campioanei Sandra Izbașa. Consideră că poate cere mai mult de la corpul său. De fapt acesta a fost motorul său pe tot parcursul vieții – caracterul extrem de competitiv.
Domnul profesor
Ascultă manele pe telefon. Tare. Ca pedeapsă pentru elevii săi, când aceștia întârzie la ore, până ce se ocupă sala. Pentru că Oțil predă cursuri de televiziune. Probabil că aplecarea către această activitate mai puțin cunoscută din viața sa a fost moștenită de la tatăl său, profesor-filolog de carieră. Și Dani se vedea tot profesor, până la terminarea liceului, dar viața îi desena deja alte trasee nebănuite.
Pe Răzvan Simion nu îl consideră prieten. E deja parte din el, familie. Sunt 33 de ani de când se știu, iar de după terminarea liceului lucrează împreună (inițial în radio, apoi în televiziune). Este conștient că tocmai această relație îi face puternici și că unul fără celălalt nu ar mai avea sare și piper. Nu s-au certat niciodată de la altceva decât chestii profesionale, ba chiar și atunci supărarea s-a risipit aproape instant. Încă mai pot călători ore cu mașina, singuri, după ce au petrecut alte câteva ore pe platoul de televiziune, și să se facă reciproc să râdă. Mare lucru!

Ar putea preda această lecție de viață, despre cum este să te mai bucuri de prezența cuiva chiar și după 33 de ani petrecuți, cu puține excepții, zi de zi. Are doar un mic regret, că nu și-a achiziționat un avion ultra-ușor acum câțiva ani. S-ar fi deplasat mai rapid prin țară, la evenimente, doar că Răzvan ar fi fost mai greu de convins să se urce la bord. Asta și faptul că, dacă s-ar fi întâmplat, ar fi fost un caz special, de locatar într-o garsonieră, cu rată la bancă, dar proprietar de avion. Așa e Oțil, un personaj cu reguli proprii. De aia mai zboară și cu parapanta din când în când. Pentru că are libertate.
