În 1999, Mitsubishi avea deja trei titluri ale piloților în Campionatul Mondial de Raliuri, toate fiind opera lui Mäkinen. Era momentul apariției celei de-a șasea evoluții sportive a legendarului model Lancer, din care a rezultat și ediția care-i poartă numele campionului finlandez.
Materialele pentru RacingWheels necesită o documentare aparte. Tribut zeului internetului, pentru că ne-a scăpat de cercetările la nivel de căutare a acului în carul cu fân prin arhive de cărți, documente ori reviste de specialitate de acum mulți ani. Scriu aceste rânduri într-o după-amiază de sâmbătă, în tihnă, pentru că nu poți povesti despre balauri adevărați dacă nu ai puțină liniște în degetele care bat în tastatură.
În zapping-ul meu printre opinii de acum aproximativ 20 de ani am dat și peste câteva test drive-uri ale vremii și m-am oprit brusc la unul cu Vicki Butler-Henderson, din timpurile în care Top Gear era mai mult o emisiune despre automobile decât un show siropos (și) cu automobile. Iar Vicki spunea despre Mitsubishi Lancer Evolution VI că este un automobil pentru „the PlayStation Generation”.
Ca atare, titlul meu. Tommi Mäkinen, Colin McRae și Richard Burns, toți Campioni Mondiali, au avut jocuri video care le-au purtat numele și le-au plătit tribut bine meritat. Cei mai norocoși dintre pământeni au putut face trecerea de la controller-ul consolelor către realitate. Pentru că-n anii ’90 și chiar la începutul anilor 2000 încă îți mai puteai achiziționa automobile care să fie replici veritabile ale celor care alergau în mondialul de raliuri.
AȘA AJUNGEM…
La eroul nostru motorizat de aici. O mașină din care pare că a coborât chiar Risto Mannisenmäki. Cine e tovarășul? Un „amărăștean” care i-a fost în dreapta lui Makinen la titlurile din 1998 și 1999. Numai că suntem în România, iar jucăria este a unui pasionat. Sebi a copilărit în Brașov, aproape de Drumul Poenii. Numai de piatră să fi fost să nu te fi atins microbul curselor auto, într-un oraș cu aplecare către fenomen. În 2007 și-a achiziționat primul vis, un Lancer EVO IX de stradă, alegerea mașinii fiind puternic influențată de imaginile cu Mäkinen din WRC. Ține minte perfect ziua: 10 august…
În 2010 a făcut pasul către alt vis și a debutat în campionatul de viteză în coastă, la Câmpulung Muscel, tot cu un EVO, de data asta un VII. Au fost câțiva ani cu realizări personale și în acest plan, iar acestea s-au oglindit în cimentarea relației cu performanța împachetată de Mitsubishi în modelele care poartă titulatura „Evolution”. De acolo și până la momentul în care urma să se realizeze și visul unei „clasice” nu a mai fost decât un pas.
Bine, vorbesc prostii, au fost mai multe căutări pe internet, pentru că modelele cu poveste frumoasă pot avea și povestea urâtă mascată frumos de mirajul distanței dintre vânzător și cumpărător. A găsit exact ce-și dorea în Germania: un model care fusese importat din Japonia. L-a achiziționat la un preț de patru cifre, în euro, ceea ce se va dovedi un adevărat chilipir în anii ce vor urma. Odată cu mașina au fost cumpărate și piesele necesare conversiei volanului pe partea corectă în România.
S-a muncit mult la mașină, pentru că Sebi și-a dorit o reconstrucție completă, migăloasă. Totuși, întreg procesul a durat doar șase luni, pentru că s-a tras cu simț de răspundere. Chiar a supra-recondiționat unele repere, ca să spun așa. De exemplu, retapițarea interiorului, unde chiar și bordul a fost îmbrăcat în alcantara, ceva ce nu a existat pe modelul de serie.
Din punct de vedere tehnic, singura modificare întreprinsă a fost montarea unui sistem de suspensie reglabil și controlabil electronic dezvoltat de Tein, pentru a spori gradul de versatilitate.
NU DOAR UN LIVERY FRUMOS
Dacă la Alfa Romeo mai întâlnești montarea plăcuței frontale de înmatriculare în lateral, din rațiuni estetice, japonezii sunt mai pragmatici; ei au mutat numărul acolo pentru a-i lăsa loc pe centru unui intercooler mai mare, pentru a îmbunătăți performanțele motorului. Care motor este un 2 litri, cu patru cilindri, supraalimentat, care a făcut carieră vreme de 9 „Evoluții” sub capota lui Lancer.
Pe eroul nostru, made in 1999, produce maximul de serie, 280 CP, chiar dacă turbosuflanta a fost înlocuită cu una grefată de pe un EVO IX. S-a urmărit doar un plus de fiabilitate. Pentru că Sebi avea puternic întipărită în minte imaginea mașinilor cu care Mäkinen se juca, colantarea exemplarului său s-a făcut plecând de la cea a exemplarului care a concurat în 2000 la Rally San Remo. Un singur lucru a fost omis, cu bună știință. Sponsorul principal al competiției, care era marcat deasupra numărului de concurs. Sebi a considerat că un logo „Versace” plasat ostentativ ar fi fost înțeles de prea, prea puțini…
Experiența plimbării cu EVO VI e aparte. Trebuie să te raportezi mereu la momentul acela, să dai timpul înapoi 20 de ani. Mașina este extrem de potentă, sistemul de tracțiune integrală este foarte eficient, iar ținuta de drum este impresionantă chiar și pentru zilele noastre. Scunele Recaro te îmbrățișează în timp ce te lupți, oarecum, cu volanul. EVO VI este eficient pe viraje, iar motricitatea tuturor roților îți poate ierta greșeli survenite din hazard.
Măsurători de la momentul apariției dădeau combinația 0-100-0 km/h în mai puțin de 9 secunde, în timp ce sprintul devenit clasic se făcea în 4,4 secunde. Sunt motive pentru care englezii au dezvoltat un cult pentru Lancer EVO, pentru că puteau, cu o mașină de aproximativ 30.000 de lire să obțină performanțe cvasi-identice cu cele ale unui Ferrari F355, de exemplu, numai că la doar o fracțiune de preț.
Sunt fan Subaru, Impreza STi fiind o dorință a mea deloc ascunsă. Practic, în contextul dat, port exact dușmanul în suflet. De aceea mi-e destul de greu să recunosc, dar n-are cum să nu-ți intre pe sub piele acest EVO VI, dacă măcar vreodată în viața ta te-ai documentat despre Campionatul Mondial de Raliuri – WRC. Dacă mai ești și fan, eheee… te îndrăgostești de la prima plecare de pe loc cu ambreiajul patinat.
Numărul de înmatriculare este un tribut către Mäkinen. Sebi are și elementele care ar fi transformat mașina într-un Tommi Mäkinen Edition (seria limitată EVO 6,5 sau, mai simplu, TME). A considerat, însă, că e mai onest să nu exagereze, chiar dacă TME-ul original este mai rar și cel mai scump EVO VI.
Text publicat în catalogul RacingWheels numărul 4.